Disidentul rus Oleg Orlov a ţinut la Berlin prima sa conferinţă de presă de când a fost eliberat dintr-o colonie penitenciară rusă în cadrul celui mai mare schimb de deţinuţi între Rusia şi Occident. Militantul pentru drepturile omului a dat de înțeles că sunt discuții despre noi astfel de schimburi.

Disidenţii eliberaţi din închisorile ruseşti săptămâna trecută în cadrul unui schimb de deţinuţi între Rusia şi Occident vorbesc deja despre posibilitatea unor noi astfel de schimburi, a declarat miercuri Oleg Orlov, un vechi militant rus pentru drepturile omului, relatează Reuters.

Orlov a ţinut la Berlin prima sa conferinţă de presă de când a fost eliberat dintr-o colonie penitenciară rusă ca parte a acordului de schimb, cel mai mare de acest gen de la Războiul Rece, în urma căruia 24 de deţinuţi din şapte ţări au fost puşi în libertate.

Oleg Orlov, în vârstă de 71 de ani, a declarat că el şi ceilalţi ruşi eliberaţi au discutat între ei despre un schimb ulterior pentru a obţine eliberarea de către Moscova a mai multor colegi de-ai lor. El nu a spus dacă grupul, care a fost întâmpinat la sosirea în Germania de cancelarul Olaf Scholz, a abordat acest subiect cu el sau cu altcineva.

"Am avut o discuţie despre detalii cu cei care am fost schimbaţi, în avion, când zburam de la Ankara la Germania", a spus Orlov. "Dar nu pot spune nimic mai concret deocamdată, pentru că înţelegeţi că orice discuţie despre un schimb necesită confidenţialitate pentru o lungă perioadă de timp. Voi spune doar că există idei concrete, nu voi spune nimic mai mult", a declarat el.

În cadrul acordului de săptămâna trecută, Rusia a primit înapoi opt deţinuţi aflaţi în închisorile din Occident, inclusiv un membru al serviciului său de securitate FSB condamnat pentru crimă în Germania, iar 16 persoane au fost eliberate din închisorile ruse şi belaruse.

Printre acestea se numără Orlov, disidenţii Vladimir Kara-Murza şi Ilia Iaşin şi cetăţenii americani Evan Gershkovich, Paul Whelan şi Alsu Kurmasheva.

Militanţii pentru drepturile omului spun că sute de deţinuţi politici au rămas în Rusia.

Printre aceştia se numără persoane cu o sănătate precară, precum Aleksei Gorinov şi Igor Barîşnikov, ambii închişi pentru răspândirea de "informaţii false" despre armata rusă, precum şi asociaţi ai lui Aleksei Navalnîi şi avocaţi care l-au apărat pe Navalnîi înainte ca acesta să moară într-o colonie penală din Arctica, în februarie.

Orlov a declarat că, dacă ar fi avut de ales, nu ar fi fost de acord să părăsească ţara şi să-i lase în urmă pe unii ca Gorinov. El însuşi ispăşea o pedeapsă de doi ani şi jumătate după ce a fost condamnat în februarie pentru discreditarea forţelor armate ale Rusiei, pentru că a protestat faţă de războiul din Ucraina şi l-a acuzat pe preşedintele Vladimir Putin că a condus spre o cădere în fascism.

La fel ca Iaşin şi Kara-Murza, el a declarat că, înainte de eliberarea sa de săptămâna trecută, a refuzat să semneze o scrisoare prin care solicita graţierea lui Putin - lucru pe care l-a considerat "inacceptabil din punct de vedere personal".

El a spus că nu a vrut niciodată să părăsească Rusia, dar că va face tot posibilul să se adapteze la viaţa în exil şi să continue să lucreze pentru grupul de apărare a drepturilor Memorial, care a fost interzis în Rusia în 2021, dar a câştigat Premiul Nobel pentru Pace în anul următor.

Orlov a declarat că atunci când se afla în închisoare în Rusia "avea idei, chiar vise despre libertate care au fost întotdeauna legate de Rusia, de diferite locuri din Rusia, Moscova şi alte părţi". În Germania, a spus el, "din păcate, voi fi un emigrant, dar la prima ocazie mă voi întoarce".