O delegaţie europeană a plecat în SUA pentru a negocia cu administraţia preşedintelui american Donald Trump posibile noi sancţiuni coordonate împotriva Rusiei, a anunţat, joi, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa. Comisia Europeană a transmis că șefa acestei instituţii, Ursula von der Leyen, a avut o convorbire telefonică cu vicepreşedintele american JD Vance, tot pentru coordonarea sancţiunilor împotriva Rusiei, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

„Activitatea asupra unui nou pachet de sancţiuni (n.r. ale UE împotriva Rusiei) a început deja la Bruxelles, iar o echipă europeană a plecat la Washington pentru a lucra împreună cu prietenii noştri americani”, a declarat Antonio Costa la o conferinţă de presă comună cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în oraşul Ujgorod, din vestul Ucrainei.

UE, SUA şi alţi parteneri sunt în contact pentru a creşte presiunea asupra Rusiei prin „sancţiuni directe şi secundare”, a mai spus preşedintele Consiliului European, care crede că „numai prin mai multă presiune” Kremlinul poate fi forţat să vină la masa tratativelor şi să negocieze o încheiere negociată a războiului.La rândul ei, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut o convorbire telefonică cu vicepreşedintele american JD Vance, pentru a coordona sancţiunile împotriva Rusiei, a declarat o purtătoare de cuvânt comunitară la conferinţa de presă zilnică a acestei instituţii.„Este vorba despre menţinerea unui front unit în privinţa sancţiunilor, întrucât, aşa cum am spus de multe ori în această sală de presă, cu cât ne coordonăm mai mult abordarea cu partenerii noştri, cu atât aceste sancţiuni sunt mai eficiente”, a spus purtătoarea de cuvânt Paula Pinho.Aceasta a reamintit că UE „pregăteşte activ” cel de-al 19-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, dar a refuzat să intre în detaliile noilor măsuri, menţionând că sunt încă în desfăşurare consultările cu statele membre.

Ucraina doreşte ca Trump să impună sancţiuni secundare împotriva exporturilor de petrol rusesc, similare cu cele pe care le-a impus deja sub formă de taxe vamale împotriva Indiei, cum de altfel preşedintele american ameninţase Rusia, dar după summitul pe care l-a avut cu preşedintele rus Vladimir Putin în Alaska pe 15 august a anunţat atunci că, cel puţin pentru următoarele 2-3 săptămâni, nu le mai ia în calcul.

Ulterior, pe 22 august, Donald Trump a spus că în aproximativ două săptămâni ar trebui să ştie dacă sunt posibile progrese în încercarea sa de a pune capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina, în condiţiile în care observă o ură imensă între Putin şi Zelenski. Trump a promis atunci că va decide în aceste două săptămâni dacă va impune „sancţiuni masive” Rusiei sau dacă, pur şi simplu, va abandona încercările sale de mediere între Rusia şi Ucraina şi le va spune acestora că „este lupta voastră”.Trump a ameninţat apoi din nou Rusia cu sancţiuni constând în taxe vamale, adăugând însă că „nici Zelenski nu este chiar nevinovat”, după ce i-a reproşat acestuia din urmă lipsa de flexibilitate.În fine, miercurea aceasta, Trump a declarat că „ceva se va întâmpla” dacă Putin nu răspunde aşteptărilor sale privind încheierea negociată a războiului în Ucraina, în condiţiile în care poziţiile celor două tabere sunt în continuare foarte îndepărtate.În timp ce Putin este interesat în primul rând de chestiunile teritoriale, Zelenski refuză orice cedare de teritorii către Rusia şi este interesat, împreună cu susţinătorii săi europeni, de garanţiile de securitate pentru Ucraina, în special desfăşurarea de trupe occidentale în această ţară.Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că europenii, care insistă să trimită trupe în Ucraina şi o asigură pe aceasta de tot sprijinul dacă va continua războiul, nu fac decât să împiedice soluţionarea conflictului.Moscova a transmis deja de mai multe ori că respinge orice desfăşurare de trupe străine în Ucraina, subliniind că pentru Rusia tocmai apropierea NATO de graniţele sale este una dintre cauzele conflictului, lucru reafirmat vineri de Putin. „Aceasta este una dintre cauzele originare ale conflictului, apropierea Ucrainei de NATO. Prin urmare, dacă apar trupe acolo, mai ales acum, în timpul acţiunilor militare, acestea vor fi ţinte legitime”, a avertizat el. Trupele străine în Ucraina vor rămâne o ţintă a Rusiei chiar dacă se va ajunge la un acord de pace, a adăugat liderul de la Kremlin.