La cinci ani după ce Donald Trump și-a anulat o vizită în Danemarca din cauza refuzului Copenhagăi de a vinde Groenlanda Statelor Unite, președintele ales a reaprins din nou controversa exprimându-și de mai multe ori dorința de a anexa cea mai mare insulă din lume, relatează El Pais. Iar planurile de expansiune teritorială ale lui Trump nu se limitează doar la Groenlanda.

Trump a postat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, că deținerea și controlarea Groenlandei, un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei, „este o necesitate absolută”. Ca răspuns, guvernul danez a anunțat investiții de cel puțin 1,3 miliarde de euro pentru întărirea apărării Groenlandei.

În alte postări recente pe internet, Trump a pus în dezbatere suveranitatea teritorială a statului Panama și controlul său asupra canalului care face legătură între Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific, cât și statutul Canadei, despre care a spus că este al 51-lea stat american.

Cu toate că afirmațiile lui Trump par exagerate, ele readuc în discuție ambiții mai vechi ale Statelor Unite, care au încercat să își revendice teritoriul strategic în secolele XVIII și XIX.

„Iubesc hărțile. Și mereu am spus: 'Uitați-vă la mărimea [Groenlandei]. Este uriașă. Asta ar trebui să facă parte din Statele Unite”, a declarat Trump într-un interviu din 2019.

Groenlanda este o insulă cu o importanță geostrategică uriașă și este bogată în resurse naturale, inclusiv hidrocarburi și pământuri rare. Având o suprafață de peste 2 milioane de kilometri pătrați – de aproximativ nouă ori mai mare decât suprafața României – insula este acoperită în proporție de 80% de gheață.

În ciuda mărimii sale, Groenlanda are o populație de doar 57.000 de oameni, fiind o regiune cu una dintre cele mai scăzute densități ale populației.

După ce prim-ministra daneză Mette Frederiksen a refuzat să discute o posibilă vânzare a Groenlandei în 2019, Trump a scris pe Twitter că premierul Danemarcei a reușit să salveze Statele Unite și Danemarca de la multe cheltuieli și eforturi prin faptul că a fost atât de directă. „Îi mulțumesc pentru asta și aștept cu nerăbdare să reprogramăm [întâlnirea] cândva în viitor.”

Trump a provocat-o din nou pe Frederiksen pe data de 22 decembrie, atunci când a anunțat că viitorul ambasador american în Danemarca va fi cofondatorul PayPal Ken Howery.

„Din motive de securitate națională și libertate în toată lumea, Statele Unite ale Americii consideră că deținerea și controlarea Groenlandei reprezintă o necesitate absolută.”

Trei zile mai târziu, Trump le-a urat Crăciun fericit nu doar „minunaților soldați ai Chinei care operează cu dragoste, dar ilegal, Canalul Panama” și „Guvernatorului Canadei, Justin Trudeau”, dar și „populației din Groenlanda care își dorește ca SUA să fie acolo”.

Cumpărarea Groenlandei nu ar fi un eveniment fără precedent în istoria Statelor Unite. Washingtonul a cumpărat în trecut teritorii precum Florida, Louisiana și Alaska de la Spania, Franța, respectiv Rusia.

Nu ar fi nici măcar prima dată când Danemarca ar vinde teritorii Americii. În 1917, Danemarca a vândut Statelor Unite insulele caraibiene Saint Thomas, Saint John și Saint Croix în schimbul a 25 de milioane de dolari. Acum ele se numesc Insulele Virgine Americane.

Interesul Americii pentru Groenlanda a fost observat prima dată în 1867, atunci când un raport al Departamentului de Stat a scos în evidență locația strategică și bogăția de resurse naturale ale insulei. „Ar trebui să cumpărăm Islanda și Groenlanda, dar mai ales pe cea de-a doua. Motivele sunt politice și comerciale”, se preciza în raport.

O încercare oficială de achiziționare a Groenlandei a venit abia în 1946, imediat după cel de-al Doilea Război Mondial. Președintele Harry Truman a oferit aur în valoare de 100 de milioane de dolari pentru cumpărarea insulei, dar Danemarca a refuzat.

Totuși, SUA au deja trupe în Groenlanda la baza militară Pituffik înființată în 1943, în timpul ocupației naziste a Danemarcei.

„Groenlanda este a noastră. Noi nu suntem de vânzare și nu vom fi niciodată de vânzare”, a spus prim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, ca răspuns la comentariile lui Trump. Câteva ore mai târziu, ministrul danez al apărării a anunțat creșterea bugetului pentru apărare al Groenlandei.

Fondurile vor fi folosite pentru achiziționarea a două nave de patrulare, drone cu rază lungă de acțiune, sănii trase de câini, pentru extinderea personalului militar și pentru modernizarea unuia dintre cele trei aeroporturi principale ale Groenlandei, astfel încât să poată să opereze avioane de luptă F-35.

„Nu am investit destul în Arctica de mulți ani, acum plănuim să avem o prezență mai puternică”, a spus ministrul danez Troels Lund Poulsen.

Groenlanda este bogată în zăcăminte de petrol, gaze naturale, fier, aluminiu, nichel, platină, tungsten, titaniu, cupru și pământuri rare.