Datele INS arată că volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a scăzut în ianuarie, comparativ cu decembrie 2025, cu 25%, ca serie brută.
În serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, comerțul cu amănuntul a scăzut cu 3,7% față de luna precedentă. Comparativ cu ianuarie 2025, scăderea este de 6,5%.
Potrivit statisticii oficiale, scăderea puternică din prima lună a anului, față de decembrie 2025, a fost determinată de reducerea vânzărilor pe toate categoriile principale de produse.
Astfel, vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 27,7%, cele de carburanți cu 26,6%, iar vânzările de alimente, băuturi și tutun cu 21,5%.
Și în serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate s-au înregistrat scăderi pe toate segmentele. Vânzările de produse nealimentare au coborât cu 5,5%, comerțul cu carburanți pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 5,2%, iar vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au scăzut ușor, cu 0,1%.
Comparativ cu ianuarie 2025, declinul din comerțul cu amănuntul a fost determinat de scăderea vânzărilor de carburanți cu 13,8%, de produse nealimentare cu 11,3% și de alimente, băuturi și tutun cu 3,9%.
Economistul Adrian Negrescu spune că scăderea consumului este explicată în primul rând de creșterea prețurilor, care afectează puterea de cumpărare a populației.
„Consumul are două motive principale. În primul rând este rezultatul creșterii prețurilor, a inflației semnificative cu care ne confruntăm, iar asta se vede în dinamica vânzărilor, într-o scădere semnificativă a vânzărilor la nivelul întregii economii”, a declarat Negrescu pentru Digi24.ro.
În același timp, spune economistul, luna ianuarie este în mod tradițional una dintre cele mai slabe pentru retail, după cheltuielile mari din perioada sărbătorilor.
„Oamenii au făcut cheltuieli semnificative în luna decembrie, pentru sărbătorile de sfârșit de an, iar în mod tradițional în luna ianuarie se înregistrează cele mai slabe vânzări din retailul românesc”, a explicat acesta.
Citește și: DOCUMENT Guvernul a publicat bugetul pentru 2026: Pensiile rămân înghețate. Cum se împart banii statului între instituții
Datele publicate de INS au fost comentate și în plan politic. Deputatul PSD Adrian Câciu a afirmat, într-o postare pe Facebook, că scăderea consumului arată că economia se confruntă cu presiuni recesioniste.
„Comunicatul INS de astăzi referitor la căderea amplă a consumului populației pentru a șasea lună consecutiv ne arată ce se ascunde de cinci luni de zile: România a intrat și trece printr-o criză socială, iar presiunea recesionistă este tot mai acută”, a scris acesta.
Câciu a criticat și proiectul de buget pentru 2026, despre care spune că este construit pe o prognoză economică depășită și nu ia în calcul o posibilă recesiune.
Proiectul de buget pentru 2026 este construit pe un deficit estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde de lei, nivel care ar urma să scadă la 5,1% din PIB în 2027, potrivit documentului publicat de Ministerul Finanțelor.
În același timp, economistul Adrian Negrescu spune că autoritățile construiesc bugetul plecând de la o perspectivă moderat optimistă.
„Construcția bugetară pleacă de la o creștere economică foarte mică, de aproximativ 1%, așa cum ne spune Comisia Națională de Prognoză. Faptul că vom intra sau nu într-o recesiune reală în 2026 rămâne de văzut”, a explicat acesta, adăugând că pe parcursul anului ar putea fi necesară o rectificare bugetară, în funcție de evoluția veniturilor din taxe și impozite.