Sursele militare raportează că, potrivit datelor situaționale recente, flota rusă a lăsat doar un singur submarin din clasa Kilo în Marea Neagră. În termini ofensivi, acest lucru înseamnă că acest submarin poate lansa doar patru rachete de croazieră Kalibr către Ucraina, scrie publicația de profil Bulgarian Military.

Proiectate pentru a fi letale și aproape nedetectabile, submarinele din clasa Kilo (cunoscute sub numele de clasa „Varșavianka” în Rusia) sunt un element-cheie al flotei submarine ruse.

Prezența unui singur submarin din clasa Varșavianka în Marea Neagră, pe fondul conflictului actual dintre Ucraina și Rusia, ridică o problemă tactico-militară complexă și pe mai multe niveluri. Motivul principal și cel mai logic pentru această situație poate fi urmărit până la vulnerabilitatea strategică pe care Marea Neagră o reprezintă în prezent pentru forțele armate ruse.

Ucraina, sprijinită de tehnologii occidentale moderne, inclusiv drone de recunoaștere, rețele de senzori și rachete anti-navă precum Harpoon-ul american și Brimstone-ul britanic, și-a îmbunătățit semnificativ capacitatea de a detecta, urmări și neutraliza mijloacele rusești.

Citește și

Momentul în care o dronă ucraineană distruge un sistem Tor-M2 rusesc în valoare de 27 de milioane de dolari

Submarinele Varșavianka sunt renumite pentru funcționarea lor silențioasă, dar în apele puțin adânci și restrânse ale Mării Negre, capacitățile lor stealth sunt compromise în mod semnificativ de senzorii avansați ai Ucrainei și ai aliaților săi. Aceasta înseamnă că desfășurarea mai multor submarine în regiune ar putea prezenta un risc inacceptabil de pierderi pentru Rusia.

Un alt factor este constrângerea resurselor Flotei ruse din Marea Neagră. Având în vedere presiunea tot mai mare asupra liniilor logistice și dinamica complexă a câmpului de luptă, este posibil ca Rusia să fi redistribuit submarinele rămase din această clasă în teatre de operațiuni mai sigure, cum ar fi Marea Mediterană, unde nivelul amenințării este mai scăzut și flexibilitatea operațională este mai mare.

Marea Neagră este o zonă închisă din punct de vedere geografic, ușor de monitorizat și controlat de sateliții occidentali și de mijloacele de informații, ceea ce face ca operarea unor mijloace cu profil înalt precum Varshavyanka să fie deosebit de dificilă. În plus, deteriorarea infrastructurii critice din Crimeea, cum ar fi bazele din Sevastopol, ar putea limita capacitatea de a întreține și repara submarinele.

Toți acești factori combinați au condus la o situație în care Rusia se bazează pe o prezență simbolică în Marea Neagră, păstrând doar un submarin acolo, în timp ce regrupează active mai importante pentru alte priorități strategice.

Mai mult, prezența unui singur submarin din clasa Varșavianka în Marea Neagră poate fi explicată și prin prisma angajamentelor strategice ale Rusiei în Siria, unde forțele rebele au înregistrat progrese semnificative.

 

Aceste submarine diesel-electrice sunt optimizate pentru operațiuni în ape puțin adânci, cum ar fi cele din Marea Neagră, ceea ce le face foarte potrivite pentru apărarea de coastă și desfășurarea de atacuri în spații maritime restrânse.

Cu o lungime maximă de aproximativ 73 de metri și capacitatea de a se scufunda la adâncimi de până la 300 de metri, acestea combină dimensiuni relativ compacte cu un grad ridicat de manevrabilitate.

Cu toate acestea, adevăratul lor avantaj constă în tehnologia lor stealth. Datorită sistemelor avansate de izolare fonică, acestea sunt atât de silențioase încât sunt adesea numite „găuri negre în ocean”.

Armamentul clasei Varșavianka este, de asemenea, impresionant. Acestea sunt echipate cu șase tuburi de torpile capabile să lanseze atât torpile standard, cât și rachete anti-navă Kalibr. Acestea din urmă oferă capacități pentru atacuri la mare distanță asupra țintelor terestre, transformând submarinele din clasa Varșavianka în platforme multifuncționale.

În plus, acestea sunt echipate cu sisteme sonare avansate pentru detectarea țintelor, ceea ce le face un adversar formidabil chiar și pentru forțele navale occidentale moderne. Deși sistemul lor de propulsie diesel-electric le limitează autonomia în comparație cu submarinele nucleare, acesta asigură o funcționare silențioasă, ideală pentru misiunile secrete.

Citește și

Cum ar putea transforma Ucraina avioanele sovietice MiG-21 din România sau Croația în aparate telecomandate mortale