Liderul încarcerat al Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a cerut grupului să se dezarmeze și să se dizolve, o evoluție majoră care deschide calea către încheierea conflictului de 40 de ani dintre grupările militante kurde și statul turc și care are implicații de amploare pentru restul Orientului Mijlociu, scrie The Guardian.
„Fac un apel pentru depunerea armelor și îmi asum responsabilitatea istorică pentru acest apel”, a spus Abdullah Öcalan, citat într-o scrisoare citită de aliații politici din Istanbul. „Toate grupurile trebuie să depună armele, iar PKK trebuie să se dizolve”.
Declarația urmează unui gest surpriză de pace către Öcalan de la Devlet Bahçeli, un aliat naționalist dur al președintelui turc, Recep Tayyip Erdoğan, în octombrie anul trecut.
Când Imperiul Otoman s-a prăbușit după Primul Război Mondial, eforturile de a crea un stat kurd independent au eșuat, transformând kurzii în populații minoritare în Turcia, Iran, Irak și Siria.
În Turcia, drepturile kurzilor au fost reprimate atât de puternic încât timp de decenii statul a negat cu totul existența grupului etnic. Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), o mișcare de gherilă de stânga, a fost fondată în 1978, cerând ca sud-estul Turciei să devină un Kurdistan independent.
Cel puțin 40.000 de oameni au fost uciși și sute de mii au fost strămutați în lupte continue care s-au răspândit în alte părți ale regiunii.
În anii 1990, PKK a renunțat la cererea de independență, cerând în schimb o mai mare autonomie în interiorul granițelor Turciei. Astăzi, este încă considerată o organizație teroristă de Turcia, Marea Britanie, UE și SUA.
Öcalan, acum în vârstă de 76 de ani, este unul dintre membrii fondatori ai PKK. S-a născut în Şanlıurfa, în sudul Turciei, iar după crearea grupului a fugit în Siria.
După ce a fost forțat să părăsească Damascul, el a fost arestat de agenții de informații turci în Kenya în 1999 și condamnat la închisoare pe viață pe insula İmralı, în largul coastei Istanbulului, unde a fost ținut izolat pentru perioade lungi de timp.
Öcalan pledează pentru o soluție politică a conflictului din 1993. El a continuat să scrie cărți din închisoare și a fost implicat de la distanță în rundele anterioare de discuții de pace.
Liderul PKK întemnițat a primit trei vizite de la membri ai partidului pro-kurd Egalitatea și Democrația Popoarelor (DEM) începând cu ramura de măslin din partea guvernului turc în toamna trecută.
Copreședintele DEM, Tuncer Bakırhan, a declarat la începutul acestei luni că mesajul lui Öcalan va fi „o foaie de parcurs pentru soluționarea democratică a problemei kurde, ducând-o de la o arenă a violenței la una a politicii, dreptului și democrației”.
Se crede că Erdoğan încearcă să repornească procesul de pace cu PKK, pentru că este popular printre alegători. Chestiunea kurdă este, de asemenea, legată de tensiunile geopolitice cauzate de războiul din Gaza, căderea lui Bashar al-Assad din Siria și ostilitatea în creștere dintre Israel și Iran.
Ultimul acord de pace dintre guvernul lui Erdogan și PKK, în 2013, a fost primit cu entuziasm în toată țara, dar ostilitățile s-au reluat doi ani mai târziu.
O întrebare majoră care rămâne este cum va fi primit mesajul lui Öcalan de către liderii aripii militare a PKK, cu sediul în mare parte în munții din nordul Irakului. Zona a fost puternic bombardată de forțele aeriene turce de câțiva ani.
În Siria, o ramură PKK cunoscută sub numele de YPG, sau Unitățile de protecție a poporului, formează coloana vertebrală a Forțelor Democratice Siriene (SDF) susținute de SUA. SDF controlează nord-estul țării și a luptat de ani de zile împotriva armatei turce și a grupărilor arabe siriene susținute de Turcia.
Dacă PKK își depune armele, un acord între administrația autonomă condusă de kurzi și noul guvern interimar sirian susținut de Turcia va fi mai ușor.