Pentru Donald Trump, implicarea Marii Britanii în atacul lansat de Statele Unite asupra Iranului – prin permiterea bombardierelor americane să folosească baze RAF pentru „operațiuni defensive” – echivalează cu intrarea în război „după ce noi am câștigat deja”. Chiar și așa, primele bombardiere americane B-1 Lancer au început să aterizeze în weekend la baza RAF Fairford din Gloucestershire, înainte de a se alătura campaniei de bombardamente. La bază au ajuns și avioane de transport Boeing C-17 Globemaster. Este cea mai recentă implicare a resurselor militare britanice în conflict, după ce premierul Keir Starmer a anunțat săptămâna trecută noi desfășurări defensive și a discutat duminică cu Donald Trump, într-o aparentă încercare de a reduce tensiunile.
Ministrul britanic de interne, Yvette Cooper, a declarat pentru BBC că, deși guvernul a permis avioanelor americane să aterizeze la baze RAF pentru operațiuni legate de Iran, Londra nu își va „externaliza politica externă” către Statele Unite.
Regatul Unit a refuzat să se alăture loviturilor aeriene lansate de Statele Unite și Israel împotriva regimului iranian și a rampelor de lansare a rachetelor atunci când acestea au început, în urmă cu o săptămână. Decizia a atras criticile lui Donald Trump și ale unor politicieni din dreapta britanică.
Totuși, săptămâna trecută guvernul a confirmat că avioane RAF Eurofighter Typhoon și F-35, de fabricație americană, au fost folosite pentru a proteja aliații din Golf în „operațiuni defensive”, în principal pentru doborârea dronelor.
Keir Starmer a anunțat joi, într-o conferință de presă, că alte patru avioane Typhoon vor fi trimise în Qatar pentru a sprijini apărarea aeriană din Bahrain și Emiratele Arabe Unite, după ce drone și rachete iraniene au lovit Emiratele, Bahrainul și Kuweitul.
Ministerul britanic al Apărării a transmis separat că a desfășurat misiuni pentru protejarea Bahrainului și Iordaniei. Un pilot RAF care opera un avion F-35 a doborât două drone săptămâna trecută.
De asemenea, unitatea RAF specializată în combaterea dronelor a doborât drone în spațiul aerian al Irakului care se îndreptau spre „forțele coaliției”. Un avion Typhoon a interceptat și un atac iranian îndreptat spre Qatar.
În regiune au fost trimise și mai multe elicoptere. Două elicoptere Wildcat au ajuns vineri în Cipru pentru a întări apărarea aeriană împotriva dronelor, iar sâmbătă Royal Navy a desfășurat un elicopter Merlin la baza RAF Akrotiri pentru misiuni de supraveghere.
Statele Unite au cerut Marii Britanii, înainte de lansarea loviturilor, permisiunea de a folosi baza Fairford și baza din Diego Garcia – aflată în centrul unui acord controversat prin care arhipelagul ar urma să fie cedat Mauritiusului și apoi închiriat înapoi – pentru atacuri. Inițial, Londra a refuzat.
Ulterior, Starmer și-a schimbat poziția după ce Iranul a lovit state vecine din Golf, multe dintre ele aliați ai Marii Britanii, ca represalii pentru campania SUA și Israelului. Premierul a declarat că bazele pot fi folosite pentru lovituri menite să apere alte state din Orientul Mijlociu.
Bombardiere și avioane de transport ale forțelor aeriene americane au aterizat apoi la Fairford la sfârșitul săptămânii trecute și în weekend, înainte de a fi desfășurate în regiune.
Baza aeriană britanică RAF Akrotiri din Cipru a fost atacată de o dronă de fabricație iraniană, despre care oficialii militari cred că a fost lansată de miliția Hezbollah, susținută de Teheran, din Liban. Un hangar folosit pentru avioanele de spionaj americane U-2 a fost avariat.
Pilotul care a doborât drone Shahed iraniene îndreptate spre Qatar este staționat la Akrotiri. Regatul Unit trimite încă 400 de militari specializați în apărare aeriană la bazele sale din Cipru.
Matthew Savill, director pentru științe militare la think-tankul Royal United Services Institute, spune că Marea Britanie ar putea împărtăși și informații de intelligence cu Statele Unite.
„Ar putea exista o imagine aeriană comună pe care o împărtășim. Avem un radar amplasat pe un deal în Cipru care supraveghează regiunea. Există, de asemenea, un grup naval american în estul Mediteranei. Este posibil să le transmitem datele radar și, la rândul nostru, să primim informații de la ei. Nu știm exact ce schimb de informații are loc în culise”, a spus acesta.
Totuși, autoritățile cipriote au criticat reacția lentă în apărarea insulei.
Kyriacos Kouros, înaltul comisar al Ciprului în Regatul Unit, a declarat pentru BBC că oamenii din țară sunt speriați și dezamăgiți de lipsa de acțiune a Londrei.
„Oamenii se așteptau la mai mult”, a spus el.
Sâmbătă, activiști din Cipru au organizat o demonstrație împotriva celor două baze britanice de pe insulă, protestatarii purtând bannere cu mesajul „Bazele britanice afară”.
Distrugătorul HMS Dragon, de tip 45, urmează să plece din Regatul Unit spre Orientul Mijlociu la începutul acestei săptămâni.
Nava este echipată pentru a se apăra împotriva rachetelor balistice cu rază medie și a atacurilor cu drone. Potrivit Royal Navy, poate lansa opt rachete în mai puțin de 10 secunde și poate ghida simultan până la 16 rachete. Puntea și hangarul pot găzdui un elicopter Merlin pentru patrulare, atac și misiuni de căutare și salvare.
Royal Navy a redus, de asemenea, timpul de pregătire pentru portavionul HMS Prince of Wales, una dintre cele mai puternice nave de suprafață ale sale.
Nava, aflată în portul Portsmouth, avea anterior un termen de pregătire de 10 zile pentru a pleca în misiune, redus acum la cinci zile. Portavionul ar trebui însă escortat de alte nave și de un submarin.
Savill a subliniat că prezența maritimă britanică în regiune este astăzi mult mai mică decât în deceniile trecute, când Regatul Unit avea o prezență militară „substanțială”.
„Realitatea este că prezența noastră în Orientul Mijlociu, care în trecut era destul de importantă, s-a redus în ultimii ani și era în mare parte navală. Avem încă infrastructură, relații și facilități acolo, dar plecăm de la un nivel mult mai scăzut decât în trecut”, a spus el.