Când uraganul Ida a lovit statul american Louisiana cu inundații catastrofale și vânturi puternice în august 2021, mai mult de 1 milion de oameni au rămas fără curent electric. Apoi a venit valul de căldură. Temperaturile au depășit 32 de grade Celsius - un chin pentru cei care se sufocau în casele lor, incapabili să pornească aerul condiționat, în contextul în care întreruperile de curent se întindeau pe mai multe zile, scrie CNN.

Căldura a fost cea mai mortală în New Orleans, fiind cauza a cel puțin nouă dintre cele 14 decese legate de uragan.

Combinația dintre un uragan, un val de căldură și o pană de curent de mai multe zile este un scenariu de coșmar, dar este unul care va deveni din ce în ce mai frecvent pe măsură ce oamenii continuă să încălzească planeta, alimentând fenomene meteorologice extreme devastatoare. Și dezvăluie un adevăr incomod despre vulnerabilitatea protecției supreme a omenirii împotriva căldurii: aerul condiționat.

Aerul condiționat este departe de a fi perfect. Consumă multă energie, cea mai mare parte provenind încă din combustibilii fosili care încălzesc planeta, ceea ce înseamnă că agravează chiar problema pentru care este folosit să o atenueze. În plus, aparatele sunt disponibile doar pentru cei care și le permit, adâncind și mai mult inegalitatea socială.

Dar este, de asemenea, un colac de salvare împotriva căldurii tot mai brutale, cel mai mortal tip de vreme extremă, notează CNN. Tehnologia le permite oamenilor să trăiască în locuri în care temperaturile se apropie de limitele de supraviețuire și în care căldura extremă persistă chiar și noaptea.

Cererea de curent alternativ explodează, urmând să se tripleze la nivel mondial până în 2050, pe măsură ce temperaturile globale cresc, odată cu veniturile personale.

Problema este că, fără electricitate, aerul condiționat nu funcționează. Iar multe rețele electrice sunt împinse spre limită din cauza vremii extreme tot mai frecvente și a cererii tot mai mari pentru răcire.

Potrivit unui raport al Climate Central, un grup de cercetare non-profit, vremea a reprezentat cauza pentru 80% dintre întreruperile majore de energie electrică din SUA între 2000 și 2023. „Fiecare aspect al vremii lovește în rețeaua deja vulnerabilă și o pune la încercare”, a declarat Jen Brady, analist principal de date la Climate Central.

În SUA, rețeaua învechită a fost proiectată „pentru vremea din trecut, mai degrabă decât pentru vremea din viitor”, a declarat Michael Webber, profesor de inginerie mecanică la Universitatea Texas din Austin.

Principala amenințare o reprezintă furtunile, care pot dărâma firele și stâlpii de transmisie. Dar și căldura are un impact. Dacă este foarte cald, sistemul funcționează mai puțin eficient. Webber compară situația cu ceea ce ar putea simți o persoană care aleargă la un maraton pe căldură - „pur și simplu cedăm”. De asemenea, rețeaua poate ceda sub greutatea cererii, deoarece toată lumea își dă drumul la aer condiționat în același timp pentru a face față temperaturilor ridicate.

Numărul întreruperilor majore în SUA - care afectează mai mult de 50.000 de clienți și durează cel puțin o oră - s-a dublat între 2017 și 2020, a declarat Brian Stone Jr, profesor specializat în planificarea și proiectarea mediului urban la Georgia Institute of Technology.

„Cea mai mare parte a creșterii are loc în timpul lunilor de vară, ceea ce îmi spune că aceste sisteme nu sunt rezistente”, a declarat el pentru CNN.

Cererea tot mai mare pentru răcire în timpul unui val de căldură din august 2020, în California, a determinat principalul operator de rețea al statului să întrerupă alimentarea cu energie electrică pentru sute de mii de locuințe, generând pene de curent pentru prima dată în ultimii 20 de ani.

În 2021, în timpul valului de căldură toridă care a pârjolit nord-vestul țării, echipamentele electrice au cedat din cauza căldurii, declanșând pene de curent pentru zeci de mii de persoane, în timp ce temperaturile depășeau 37 de grade Celsius.

Statele Unite nu sunt singurele care se confruntă cu probleme. În iunie, când temperaturile din sudul Europei au depășit 40 grade Celsius, părți din Albania, Bosnia, Croația și Muntenegru au suferit pene de curent de câteva ore, ca urmare a creșterii cererii de energie electrică.

Chiar și întreruperile scurte de curent pot fi periculoase. „Dacă se întrerupe rețeaua în timpul unui val de căldură, situația trece destul de repede de la incomod la mortal”, a declarat Webber.

Căldura poate afecta organele vitale și poate provoca epuizare termică, accident vascular cerebral și chiar deces. Dacă se întrerupe curentul când este foarte frig, oamenii pot adăuga straturi, pot face focuri și se pot strânge împreună. „Dacă se face foarte cald, există o singură modalitate de răcire, și anume cu ajutorul electricității”, a spus Webber.

Combinația dintre un val de căldură și pene de curent „este cel mai mortal eveniment legat de climă pe care ni-l putem imagina”, a spus Stone.

El și o echipă de oameni de știință au studiat potențialul impact al unui val de căldură care coincide cu o pană de curent de mai multe zile cauzată de condiții meteorologice extreme sau de un atac cibernetic. Concentrându-se asupra orașelor Atlanta, Detroit și Phoenix, ei au analizat expunerea în interiorul locuințelor, un factor major al bolilor cauzate de căldură în timpul unei pene de curent.

Cifrele sunt deosebit de clare în cazul orașului Phoenix. Potrivit rezultatelor, în timpul unei perioade de trei-patru zile de caniculă și de întrerupere a curentului, jumătate din populația orașului - aproape 800.000 de persoane - ar avea nevoie de tratament spitalicesc pentru boli legate de căldură. Mai mult de 13.000 ar muri.

O pană de curent în Phoenix provoacă o „schimbare foarte dramatică în ceea ce privește bolile cauzate de căldură”, a declarat Stone, deoarece clima orașului este extremă, iar oamenii se luptă să se adapteze. Ca o ironie nefericită, aerul condiționat răspândit ar putea, de fapt, să-i facă pe locuitori mai puțin rezistenți, deoarece sunt obișnuiți cu răcirea în casele și locurile lor de muncă, a spus Stone.

Autoritățile din Phoenix spun că orașul este bine pregătit. Kate Gallego, primarul orașului, a declarat că studiul lui Stone se bazează pe un scenariu extrem de improbabil. „Studiul nu ține cont de niciunul dintre planurile de răspuns în caz de urgență existente sau de faptul că rețeaua noastră electrică se numără în mod constant printre cele mai fiabile din țară”, a declarat Gallego pentru CNN.

Arizona Public Service, una dintre companiile energetice din Phoenix, a declarat că are planuri solide pentru a preveni întreruperile la scară largă și întreține în mod regulat rețeaua.

Dar, deși șansele ca în Phoenix să se producă o întrerupere a alimentării cu energie electrică și un val de căldură pe mai multe zile sunt reduse, Stone a declarat că acestea sunt totuși posibile și devin din ce în ce mai probabile pe măsură ce criza climatică se agravează. Reducerea drastică a poluării care încălzește planeta este cea mai bună apărare pe termen lung împotriva căldurii și a vremii extreme, dar lumea este deja angajată în câteva decenii de creștere a temperaturilor, a spus Stone.

Pe termen mai scurt, există modalități de a limita vulnerabilitățile.

Una dintre acestea este să facem rețeaua mai robustă și mai rezistentă, a spus Stone. Aceasta include reparații și modernizări care iau în considerare clima viitorului. Extinderea și modernizarea rețelei, inclusiv adăugarea mai multor centrale electrice și asigurarea unei game variate de surse de energie, vor contribui și ele la consolidarea acesteia, a declarat Webber.

„Dar trebuie, de asemenea, să recunoaștem că aceste rețele se vor defecta și că se defectează cu o frecvență din ce în ce mai mare și, prin urmare, trebuie să avem planuri de rezervă”, a spus Stone.

Acest lucru înseamnă regândirea orașelor, unde copacii au fost înlocuiți de beton, oțel și asfalt, care captează căldura. Proiectarea zonelor urbane pentru a fi mai ecologice și mai răcoroase „poate crește cu adevărat reziliența rețelei fără a investi în rețeaua în sine”, a spus el.

Brady, de la Climate Central, a făcut referire la proiectele fotovoltaice comunitare, care pot menține alimentarea locală cu energie electrică atunci când rețeaua nu funcționează. Babcock Ranch din Florida - „primul oraș alimentat cu energie solară din America” - a reușit să mențină luminile aprinse în 2022, când a trecut uraganul Ian, spre deosebire de orașele din apropiere.

Creșterea eficienței locuințelor va fi, de asemenea, utilă, a declarat Webber. Casele mai bine adaptate la condițiile meteorologice extreme pot contribui la reducerea cererii de energie electrică atunci când temperaturile cresc.

În cele din urmă, „suntem vulnerabili pentru că ne-am construit viața în jurul aerului condiționat”, a spus Webber, locuind în locuri în care viața ar fi imposibilă fără el. Stresul pe care vremea extremă îl exercită asupra rețelei arată că „schimbările climatice sunt aici și trebuie să ne ocupăm de ele”.