Activitatea Soarelui a fost înregistrată cu ajutorul a două instrumente de teledetecţie aflate la bordul sondei spaţiale Aditya-L1 în săptămâna 8-15 mai, când au avut loc o serie de erupţii solare intense şi ejecţii de masă coronală (CME), a precizat ISRO într-un comunicat, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

Telescopul SUIT (Solar Ultraviolet Imaging Telescope) şi coronograful VELC (Visible Emission Line Coronagraph) au fost cele două instrumente care au captat imaginile - publicate luni de ISRO pe contul său de pe reţeaua X - care permit observarea diferitelor modificări ale câmpului magnetic.

Ca urmare a naturii aparte a erupţiilor solare din 8 şi 9 mai, ambele instrumente au fost protejate pentru a se evita o potenţială deteriorare în timpul perioadei de activitate solară crescută, a dezvăluit agenţia spaţială indiană.

Activitatea lor a fost reluată la 14 mai, după ce instrumentele şi-au finalizat procesele de calibrare, iar intensitatea activităţii solare a scăzut.

Aditya-L1 se află în prezent la 1,5 milioane de kilometri distanţă de Pământ şi se alcătuită dintr-un satelit dedicat studiului complet al Soarelui.

Aceasta este prima misiune solară propulsată de ţara asiatică care va atinge, la 127 de zile de la lansare, la 2 septembrie 2023, primul punct Lagrange (L1), locul în care forţele gravitaţionale ale Soarelui şi Pământului se află în echilibru.

ISRO şi-a făcut un nume în ultimii ani prin atingerea mai multor borne în domeniul cercetării spaţiale, inclusiv lansarea şi alunizarea misiunii spaţiale fără echipaj uman Chandrayaan-3, care a plasat un rover în apropierea Polului Sud al Lunii, niciodată explorat anterior.