Potrivit poveștii bine-cunoscute a felului în care Francis Crick și James Watson au descoperit structura ADN-ului, cei doi oameni de știință ar fi folosit o imagine cu raze X obținută de Rosalind Franklin fără să îi ceară permisiunea și fără să o anunțe pe biofiziciana britanică, relatează The Guardian. Dar, în urma noilor dezvăluiri făcute de cercetători, povestea descoperirii secretului vieții nu s-a desfășurat așa cum se credea până acum.

Pentru o lungă perioadă de timp s-a crezut că imaginea radiologică obținută de Franklin, cunoscută ca „Fotografia 51”, i-a fost prezentată în mod ilicit lui Watson, de unde acesta a dedus că ADN-ul are un dublu helix și a putut, împreună cu colegul său Crick, să descopere structura ADN-ului și să primească toți laurii.

Academicienii spun acum că povestea ar trebui rescrisă, argumentând că imaginea, considerată până acum un fel de piatră filozofală a biologiei moleculare, nu a jucat un rol crucial în deslușirea misterului dublu helixului și că Franklin ar fi fost conștientă de faptul că datele obținute de ea aveau să fie distribuite. Mai mult, contribuția sa la descoperirea structurii ADN-ului ar fi fost documentată încă de la acea vreme.

„Nu există nicio dovadă că [Franklin] ar fi crezut că a fost jefuită”, a spus Prof. Matthew Cobb de la Universitatea din Manchester.

Cobb și Nathaniel Comfort, autorii articolului publicat în Nature, au scris că interpretarea lor este susținută de documentele obținute din arhiva lui Franklin de la Colegiul Churchill din Cambridge.

Potrivit unui articol al revistei Time care nu a mai fost publicat, descoperirea a fost realizată de două echipe în mod independent: Franklin și Maurice Wilkins, pe de-o parte, și Crick și Watson, de cealaltă.

Cobb a ținut să scoată în evidență că Fotografia 51 nu a jucat un rol atât de important în descoperirea structurii ADN-ului. În schimb, Watson și Crick au reușit să rezolve misterul prin încercări repetate, cele mai multe eșuate, folosind calcule și modele de carton.

Importanța Fotografiei 51 a fost exagerată de Watson în cartea pe care a publicat-o în 1968, Dublu Helixul, pentru a adăuga mai mult dramatism poveștii descoperirii.

Directorul Institutului Rosalind Franklin, Prof. James Naismith, a spus că pe lângă faptul că Franklin a jucat un rol critic în descoperirea dublu helixului al ADN-ului, aceasta a fost o pionieră a studiului structurii virusurilor.

„Tragedia lui Rosalind Franklin este că a murit la 37 de ani de cancer, [într-un moment în care] cariera ei era văzută ca fiind una stelară”, a mai spus Naismith.

Descoperirea structurii ADN-ului a lansat o revoluție științifică ce a culminat în 2003 cu secvențierea completă a genomului uman, scrie El Pais. Ambele realizări sunt comemorate în întreaga lume pe data de 25 aprilie.