Asociația Română a Băncilor și Digi24 continuă seria dezbaterilor de educație financiară. Tema dezbaterii de astăzi este legată de accesarea fondurilor europene, de impactul pe care acestea îl au asupra dezvoltării economice în România și despre rolul pe care îl are sistemul bancar în atragerea fondurilor UE.
Fondurile europene au jucat un rol crucial în dezvoltarea României, în special în sectoare strategice precum infrastructura și tranziția verde. În 2022, România a reușit să accelereze absorbția acestor fonduri, cu un impact semnificativ asupra economiei.
Performanțele României în atragerea fondurilor europene comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Polonia și Cehia. România a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani, dar rămân încă numeroase provocări.
Băncile din România, în colaborare cu sectorul public, pot contribui la îmbunătățirea ratei de absorbție a fondurilor prin soluții financiare care să simplifice accesul la finanțare, inspirate din practicile altor state membre.
Băncile joacă un rol important în facilitarea accesului la fonduri europene, prin soluții de prefinanțare și co-finanțare care permit implementarea rapidă a proiectelor strategice.
Birocrația și procedurile complexe continuă să fie o provocare majoră în utilizarea eficientă a fondurilor europene. Simplificarea proceselor administrative și îmbunătățirea colaborării între sectorul public și privat pot duce la o creștere a gradului de absorbție.
Băncile pot sprijini fluxurile financiare eficiente, oferind expertiză în gestionarea fondurilor și în optimizarea proceselor financiare, ceea ce poate reduce birocrația și accelera implementarea proiectelor.
PNRR este un pilon esențial al redresării economice post-pandemie. România a obținut fonduri semnificative pentru tranziția verde și digitală, iar implementarea acestui plan trebuie să fie monitorizată îndeaproape.
După 2027, actualele fonduri europene se vor reduce, iar România va trebui să exploreze surse alternative de finanțare pentru proiectele sale de dezvoltare.
Băncile pot explora noi surse de finanțare și investiții, inclusiv parteneriate public-private, pentru a asigura continuitatea proiectelor strategice, chiar și în absența fondurilor europene.
Cum au influențat fondurile europene creșterea economică și dezvoltarea regională a României? Care sunt sectoarele cheie care au beneficiat cel mai mult de aceste fonduri și cum au contribuit acestea la reducerea decalajelor economice?
Cum se compară România cu alte țări din regiune în privința absorției fondurilor europene și ce lecții putem învăța din experiențele acestora? Care sunt principalele obstacole pe care România trebuie să le depășească pentru a crește eficiența în atragerea fondurilor europene?
Cum pot băncile sprijini mai eficient beneficiarii de fonduri europene în obținerea finanțării necesare pentru derularea proiectelor? Ce instrumente financiare sunt disponibile pentru a susține implementarea proiectelor europene în sectoare critice precum digitalizarea și energia verde?
Ce măsuri administrative pot fi implementate pentru a accelera absorbția fondurilor europene și a reduce birocrația? Cum poate sectorul privat, inclusiv băncile, să contribuie la simplificarea proceselor și optimizarea fluxurilor financiare pentru a sprijini absorbția mai eficientă a fondurilor?
Care sunt principalele provocări cu care se confruntă România în implementarea PNRR și ce progrese s-au făcut până acum? Cum pot fi accelerate proiectele strategice din PNRR, mai ales cele legate de energie regenerabilă și infrastructură digitală?
Cum se poate pregăti România pentru un viitor în care fondurile europene vor fi limitate? Ce alternative de finanțare pot fi identificate pentru a susține continuarea proiectelor strategice?
La aceste întrebări au răspuns invitații conferinței de astăzi:
Adrian Câciu - ministrul Fondurilor EuropeneRamona Ivan - președinte Comisia pentru Fonduri Europene din ARBOana Bâra - coordonator Programe de Finanțare BCRRaluca Prelucă - expert fonduri europene