Liderul AUR, George Simion, a anunțat, miercuri, că vrea un referendum pentru ca plățile cash să fie introduse în Constituția României, la fel și prevederea potrivit căreia căsătoria trebuie să fie exclusiv între un bărbat și o femeie. Dincolo de interesul de a capitaliza politic de pe urma acestui subiect, anunțul deputatului nu face decât să reînvie spaimele românilor legate de eliminarea completă a banilor fizici. Conspirațiile pe această temă au fost răspândite intens în mediul online, anul trecut, și au fost transmise la acea vreme inclusiv prin vocea unor persoane cu notorietate. Privind lucrurile dintr-o perspectivă mai amplă, însă, vedem că țările dezvoltate încep să renunțe treptat la plățile în numerar în favoarea celor cu cardul sau cu telefonul. Se întâmplă deja și în România, ca o evoluție firească a progresului tehnologic și nu numai. Nu înseamnă, însă, că vor dispărea complet banii fizici.

Pe la sfârșitul anului 2022, când teoriile conspiraționiste despre pandemie și vaccinuri începeau, încet-încet, să se stingă în unele colțuri ale lumii, odată cu scăderea cazurilor de Covid și ridicarea restricțiilor, în România lua amploare o altă dezbatere care alimenta tema falsă a interzicerii banilor fizici.

Printre cei care susțineau pe internet că băncile centrale vor să ne lase fără proprietăți și că ni se pregătește o monedă virtuală cu care nu vom mai putea cumpăra ce dorim se numărau și persoane publice sau influenceri care aveau zeci de mii de urmăritori.

Un clip cu Costi Ioniță a ajuns viral la acea vreme pe TikTok și nu numai. Cântărețul își îndemna fanii să plătească doar cu cash pentru că banii vor fi scoși treptat din circulație, moment în care toată populația va fi controlată, spunea el.

„Scot bani cash de la bancomat. O să vă zic de ce. Fraților, e foarte important să plătim cash, atât cât mai putem zilele acestea, pentru că urmează chestii foarte interesante și anume controlul asupra populației. În momentul în care n-o să mai plătim cu cash se vor retrage toate bancomatele, se vor retrage banii fizici și în momentul ăla... control absolut!”, spunea Ioniță în clipul postat pe TikTok.

Nici vocea senatoarei Diana Șoșoacă n-a lipsit din acea falsă dezbatere.

„Scoateți-vă de-acum, duceți-vă la toate bancomatele, goliți bancomatele! Să începeți să vă scoateți toți banii din bănci! Eu, în calitate de senator al României, solicit românilor să-și scoată toți banii din bănci! Începeți să plătiți cu cash! Este prima lovitură pe care puteți să o dați ocultei mondiale. Vă rog frumos, din suflet, ascultați-mă ce spun. Niciodată nu v-am învățat de rău. Rupeți băncile alea, scoateți toți banii! Începeți să plătiți cash! Va fi o luptă dură dată ocultei mondiale, pentru că ei deja nu mai doresc să lucreze pe bani cash”, spunea ea.

La aproximativ un an distanță, liderul AUR reușește să reînvie aceste teorii ale conspirației, după ce a anunțat că vrea să înceapă demersurile pentru organizarea a două referendumuri în România: unul pe tema căsătoriei, care ar trebui să fie exclusiv între un bărbat și o femeie, și altul pe tema plăților cash.

George Simion ar vrea ca în Constituție să fie garantată posibilitatea de a plăti în numerar.

Nu e greu să-ți dai seama de ce apar astfel de teme în societatea românească.

E de ajuns doar să te uiți la alți politicieni cu mesaje populiste, ca să vezi că metoda de dezinformare e aceeași: crearea artificială a unor teme false de dezbatere și prezentarea unor soluții care par venite de nicăieri, din moment ce punctul de plecare e unul oricum fals.

Nu mai departe de luna august a acestui an, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, al cărui nume e asociat în România mai degrabă cu opoziția față de aderarea țării noastre la Schengen, declara că vrea ca dreptul austriecilor de a folosi numerar să fie inclus în Constituție.

Această măsură a fost promovată ani de zile de Partidul Libertății, de extremă dreapta, care îl acuză acum pe Nehammer că a furat ideea.

“Din ce în ce mai multe persoane sunt îngrijorate că plata cu numerarul ar putea fi restricţionată în Austria. Oamenii din Austria au dreptul de a utiliza numerarul”, a spus Nehammer.

Potrivit biroului cancelarului, propunerea lui Karl Nehammer implică “o prevedere constituţională vizând protejarea numerarului ca instrument de plată”, asigurând astfel că oamenii vor putea în continuare să plătească cu bani gheaţă şi garantând o “aprovizionare minimă cu numerar” în cooperare cu Banca Naţională a Austriei.

Nehammer spunea că i-a cerut ministrului de Finanţe, Magnus Brunner, să lucreze la o propunere în acest sens.

“Toată lumea ar trebui să aibă oportunitatea de a decide liber cum şi cu ce vrea să plătească. Asta poate fi cu cardul, prin transfer, poate în viitor cu un euro digital, dar şi cu numerar. Această libertate de a alege trebuie şi va fi păstrată”, a spus Nehammer.

Astfel de teorii conspiraționiste apar în spațiul public mai ales atunci când în Parlament sau la Guvern se discută despre anumite inițiative care vizează plățile cash. Informațiile sunt, însă, apoi răstălmăcite și răspândite în spațiul public fie distorsionat, fie complet fals.

Discuția legată de numerar și conspirațiile din jurul ei au reapărut după ce ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a spus că propunerea Guvernului e reducerea treptată a plăților în numerar.

Motivul principal ar fi eliminarea evaziunii fiscale, adică mai mulți bani la bugetul de stat.

”Propunerea noastră este de a reduce gradual plăţile în numerar pentru că ele sunt sursa plăţilor la negru, ori, după cum ştim, evaziunea fiscală şi toate mecanismele prin care se face evaziunea fiscală, în ceea ce priveşte operaţiunile prin numerar, acestea sunt frecvent folosite pentru astfel de lucruri şi atunci noi avem trei paliere de măsuri”, declara recent ministrul Boloș la Antena 3.

Oficialul preciza că primul palier este între două persoane juridice, doi comercianţi, unde plafonul va fi redus de la 5.000 de lei la 1.000 de lei.

”Cu alte cuvinte, se vor putea face plăţi în numerar, dar în limita a 1.000 de lei, restul fiind la card sau tranzacţii bancare”, a spus el. Ministrul s-a referit şi la operaţiunile dintre o persoană fizică şi o persoană juridică, unde plafonul va fi redus gradual de la 1 ianuarie 2024, la 5.000 de lei şi de la 1 ianuarie 2025 la 2.500 de lei.

Imediat după aceste declarații, neexplicate suficient, dar și prezentate distorsionat de cei care susțin că vor dispărea banii fizici, PSD a revenit cu explicații și a spus că totul este o temă falsă.

„CASH-ul, pe înţelesul tuturor! Vei putea să îţi cumperi în continuare televizor, frigider, cauciucuri de iarnă sau orice altceva în limita a 5.000 de lei cash/zi. Adică o limită zilnică cu mult peste salariul mediu net lunar pe economie! Dacă eşti persoană fizică vei putea face în continuare plăţi la orice magazin de până la 5.000 de lei pe zi!”, arătau social-democrații.

În postarea de pe Facebook se adăuga:

„În concluzie, Nu te controlează nimeni! Nu îţi ia nimeni cash-ul din buzunar! Toată discuţia despre cash este o temă falsă! Singurii care vor avea de suferit vor fi evazioniştii, nu oamenii obişnuiţi! Şi încă ceva: legea este acum contestată la Curtea Constituţională de către impostorii de la USR care se opun reformei statului şi combaterii evaziunii fiscale. Deci noile reglementări nu sunt încă în vigoare!” - postare PSD.

Miercuri, după ce George Simion își anunța intenția de a organiza un referendum pe acest subiect, a reacționat și liderul PSD, Marcel Ciolacu. 

Premierul susținea că propunerea de a plafona plățile în numerar dintre o persoană fizică și o persoană juridică la 5.000 de lei aparține experților din Ministerul Finanțelor și este o măsură pentru combaterea evaziunii fiscale.

„Este vorba ca într-un singur loc să nu poți cheltui mai mult de 5.000 de lei ca persoană fizică. Are cineva suma asta la el?”, sublinia Ciolacu.

Banca Națională a României stă departe, de obicei, de discuțiile cu iz conspiraționist din societate și preferă să ofere puncte de vedere punctul pe decizii care au legătura cu politica monetară.

E de readus în atenție, însă, o declarație făcută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în urmă cu câțiva ani, când discuțiile despre introducerea unei monede unice digitale la nivelul Uniunii Europene au dat naștere acelorași conspirații.

„Am auzit că dispar banii fizici. Au cam dispărut, dacă plătiți cu cardul. Când Banca Suediei, cea mai veche bancă centrală, a sărbătorit 300 de ani, spuneau înainte că Suedia va deveni prima țară cashless society (n.red. societate fără numerar). Ajung acolo și întreb cum e cu cashless society. Îmi zice: «Nu mai e!» Au lăsat-o mai moale. Mi-au zis că au vreo 2 milioane de pensionari care nu vor, care vor să plătească în continuare cu numerar. Astea sunt Bau Bau-ri, iar madame Lagarde a spus foarte clar că dacă se introduce un digital euro, el va merge în paralel cu bancnota, argumentând acest fapt că o bună parte din populație preferă plățile în bancnote” - Mugur Isărescu, guvernator BNR.

Dincolo de conspirații, însă, cifrele arată că România se aliniază trendului internațional privind plata cu cardul sau telefonul.

Numărul total de carduri în circulaţie la final de 2022 depășea 20 de milioane, faţă de 19 milioane şi jumătate la sfârşitul anului 2021, iar valoarea tranzacţiilor a fost de peste 122 de miliarde de lei, potrivit Băncii Naţionale.

De asemenea, numărul de ATM-uri s-a redus faţă de jumătatea lui 2022, semn că nu mai există cerere, ajungând la sfârşitul anului trecut la 10.140. A crescut, însă, semnificativ ponderea celor cu funcţie de operaţiuni contactless, acestea depăşind 4.000 de unităţi.

A scăzut şi valoarea totală a retragerilor de numerar la ATM cu peste 7 miliarde de lei, faţă de jumătatea anului trecut. De asemenea, numărul de terminale POS a crescut până la aproape 374 de mii.

Mai mult, proiectul "Plata cu cardul la piaţă" s-a dovedit a fi un succes, fiind implementat deja în mai multe orașe din țară.

Că românii folosesc tot mai mult cardul, în defavoarea tranzacțiilor cash, o arată și creșterea, atât ca volum al tranzacțiilor, cât și ca sume cheltuite, din comerțul online.

Achizițiile online au atins pragul de 6,3 miliarde EUR la finalul anului 2022, potrivit unui raport GPeC E-Commerce România 2022.

E o creștere ușoară față de 2021, când valoarea înregistrată a fost de 6,2 miliarde de euro. Se remarcă, însă, o creștere a numărului de tranzacții

„În ultimii 3 ani, procentul persoanelor care au plasat cel puțin o comandă online aproape că s-a dublat, fiind în prezent în jurul a 79% dintre românii cu acces la internet, potrivit celor mai recente date disponibile”, susține Cristi Movilă, președinte ARMO.

La nivel european, în ultimii 10 ani, numărul cumpărătorilor online a crescut cu 20 de puncte procentuale de la 55% în 2012 la 75% în 2022. Cele mai importante creșteri din ultimul deceniu s-au înregistrat în Estonia (+ 47%), Ungaria (+ 43%), Cehia (+ 41%) și România (+ 41%).

În general, teoriile conspiraționiste induc panică în rândul populației atunci când se pregătesc schimbări majore. De regulă, totul se stinge așa cum a început sau e întreținut atât timp cât cei care propagă dezinformarea au interesul să o facă: de obicei în preajma alegerilor sau în contextul unor evenimente importante.

Un scandal care merită menționat e cel legat de cardurile de sănătate, din urmă cu câțiva ani, atunci când era alimentată teoria potrivit căreia acestea vor conține date biometrice și, astfel, populația va fi controlată de autorități prin intermediul acestora. Inițial, multe persoane au refuzat aceste carduri, în special din motive religioase.

Ulterior, pe parcursul anilor, aceste situații au devenit tot mai izolate și insignifiante ca număr.

La fel s-a întâmplat și cu celebra conspirație apărută în timpul pandemiei, potrivit căreia oamenii sunt microcipați, de fapt, la vaccinare. Toate aceste teorii ale conspirației s-au răspândit rapid, cu ajutorul internetului.

Unele au rămas, altele au fost înlocuite rapid.

Dincolo de zgomotul conspiraționist, trebuie să admitem că o dezbatere așezată trebuie să aibă loc. Și, ca-n orice dezbatere, există argumente pro și contra.

Dezavantajul banilor cash e că acești bani costă... bani, la propriu. Pentru că pot fi pierduți sau furați, transportul sumelor și deținerea lor, până să ajungă în buzunarele sau portofelele oamenilor, necesită măsuri de siguranţă costisitoare.

Costurile sunt suportate în mare parte de bănci și de alte entități din domeniu, iar costurile, evident, sunt transferate către consumatori, indirect.

De asemenea, majoritatea sunt parte din circuitul infracțional. De la portbagajul plin al lui Dumitru Buzatu, fost președinte al Consiliului Județean Vaslui, și până la tranzacțiile ilegale de la colțul străzii - toate au ceva în comun: plățile în numerar.

De cealaltă parte, însă, există și dezavantaje dacă, să zicem, lumea ar intra într-o etapă în care nu ar mai exista bani cash.

Într-un mediu digital nepregătit, s-ar putea comite fraude online de proporții sau, într-un scenariu extrem de pesimist și foarte puțin probabil, un sistem economic ar putea chiar colapsa în urma unui atac cibernetic de amploare.

Da, există tendința de a cheltui mai mult atunci când plățile se fac cu cardul, potrivit mai multor studii făcute pe acest subiect de-a lungul anilor. Toate cercetările au indicat faptul că oamenii au reflexul să cheltuiască mai mult atunci când dețin în buzunar un card bancar și nu bani cash.

Explicația e mai degrabă de ordin psihologic.

Dacă plătești cu cash și bancnotele din portofel dispar una câte una, sentimentul e că rămâi curând fără bani și apare imediat gândul că trebuie să te oprești. Când plătești cu cardul, acest control nu prea mai există, nu "vezi" practic când îți pleacă banii din buzunar, pentru că doar apropii cardul sau telefonul de POS și auzi un sunet care te avertizează că tranzacția s-a realizat.

E adevărat, însă, că au apărut mijloace moderne digitale care te ajută să știi cât și pe ce ai cheltuit. Există o serie de aplicații care te ajută să-ți ții sub control finanțele și să-ți faci diverse planuri de economisire/cheltuieli.

Poți afla oricând câți bani mai ai în cont, când îți este alimentat cardul sau poți fi notificat oricând ai depășit, să zicem, un buget alocat pentru cheltuieli curente precum mâncare, transport, distracție și altele.

Când vine vorba de țările cashless - adică statele în care plățile cu numerar s-au redus considerabil - clasamentul e condus de cele nordice. În principal, e vorba de o educație financiară și de faptul că nordicii au încredere în instituțiile bancare, iar noile tehnologii sunt adoptate rapid chiar și de cetățenii mai în vârstă, după cum susțin experții.

Datele arată că Norvegia se apropie de eliminarea totală a plăților cash: 98% din populație deține un card bancar, peste 95% dintre norvegieni folosesc aplicații mobile de plată, iar plata cash e undeva între 3$ și 5% din totalul tranzacțiilor.

În 2021, Banca Centrală a Norvegiei susținea că lucrează la un sistem prin care să introducă o monedă digitală unică, dar ministrul de Finanțe cerea ca, în paralel, băncile să asigure în continuare cash pentru cei care vor.

După Norvegia, se situează Suedia, Finlanda, iar pe piața asiatică direcția e puternic susținută de Hong Kong.

Nu a interzis nimeni banii cash și nici nu o va face prea curând. Deocamdată, nicio lege din România și nicio inițiativă pe acest subiect nu interzice plata cu bani fizici.

E drept că există decizii punctuale, luate de diverse entități, așa cum a fost decizia controversată a Universității Ștefan cel Mare din Suceava de a interzice plata în numerar pentru toate taxele și serviciile oferite. Regula nu mai permitea plata cash nici la cantină.

Dar e important de spus că astfel de decizii nu au niciun cadru legal care să le susțină. Decizia, luată printr-un ordin al rectorului, a fost imediat anulată de instanță, după ce unul dintre studenți a dat în judecată Universitatea și a câștigat, întrucât regula era clar una discriminatorie.

Nimeni, așadar, nu interzice în acest moment plata cu bani cash, dar societatea evoluează spre a fi încurajată plata cu cardul.

Pentru că asta e direcția, inclusiv în România.

Datele de mai sus confirmă că, în ciuda oricăror conspirații pe acest subiect, aproape fiecare român deține cel puțin un card bancar. Pe care nu-l folosește doar la bancomat.