Cristian Tudor Popescu a vorbit vineri seara, la Digi24, de fuga lui Oprescu în Grecia. Gazetarul crede că fostul primar general al Capitalei este un „învingător” și explică: „Are 70 de ani, dacă moare mâine înseamnă că are o viață împlinită - a trăit cum a vrut, și-a bătut joc de prostimea din capitală și din țară, deci este un învingător”. CTP a făcut și o paralelă între fuga lui Oprescu și cea a Elenei Udrea din România și consideră că ambii ar fi trebuit extrădați imediat de către Bulgaria, respectiv Grecia, fără a se mai pierde timpul cu alte procese în justiția din cele două țări. Suntem state ale Uniunii Europene, argumentează Cristian Tudor Popescu, spunând că ar fi înțeles aceste proceduri dacă cei doi veneau din Belarus, Rusia, Coreea de Nord.

Claudiu Pândaru, jurnalist Digi24: Vă propun să facem o escală în Grecia. E o țară pe care românii o cunosc, și nu doar românii de rând care merg să-și facă acolo concediile, ci și cei care aleg să fugă de sentințe definitive, cazul domnului Sorin Oprescu, care a fost prins de către autoritățile elene în Grecia. Înțelegem că locuia într-o vilă, acum e în arest. Instanța a hotărât să stea în arest și urmează să se judece și cererea de aducere înapoi în țară.

Cristian Tudor Popescu: Nu numai domnul Oprescu! Și doamna Udrea! Ar fi trebuit să fie acum tâmplă fierbinte lângă tâmplă. Nu? Păi, doamna Udrea n-a vrut în Grecia?

N-a reușit să ajungă. Dar a vrut. Poate că se înțeleseseră să se întâlnească acolo și să-și unească singurătățile. Să-și refacă viețile în Grecia, în cartierul ăla...

Claudiu Pândaru: Viețile politice.

Cristian Tudor Popescu: Viețile politice, da... Am văzut acum pe ecranele patriei politicieni, ba chiar între ei unul de la PSD, europarlamentar, care a spus cât se poate de clar și de limpede: „condamnarea lui Oprescu este un scandal, nu poate fi condamnat un om care mi-a operat soacra și mama și l-a tratat pe Corneliu Coposu”. Prin urmare, „nu trebuie arestat”. Expressis verbis! Europarlamentar PSD, pot să vă spun și cum îl cheamă, dar nu are nicio relevanță, omul e un personaj insignifiant. Europarlamentar PSD, politician...

Precum și jurnaliști vechi în branșă, pe ecrane, care tot așa: „Oprescu care a salvat vieți, care a operat-o pe socră-mea”... care a făcut, a dres. Să vedeți cum era apărat pe chestia asta.

Vasăzică, pe ce temei? Pe temeiul că era chirurg. Nu era cizmar, era chirurg și opera. Și dacă era chirurg și opera nu trebuie să ținem seama de faptul că el mai și „opera”.

Că verbul ăsta are două sensuri în limba română. Operăm de ulcer și operăm la buzunare. E, domnul Oprescu opera. Și opera bine, cu mult talent.

Vă rog să observați la toate persoanejele astea care se găsesc acum pe afară. Am tot vorbit. A, nu l-am menționat în ultima vreme pe tânărul Mario Iorgulescu. În această emisiune v-am spus, acum... doi ani cred că se fac... Vă amintiți că v-am spus că nu o să facă nicio zi de pușcărie acest ins? Omul ăla pe care l-a omorât este în pământ și putrezește, și domnul Mario Iorgulescu zburdă. Prin Italia, din câte știu, nu știu pe unde o mai fi acum.

Ce observăm la toate aceste personaje, care cu concursul neprecupețit al justiției și al organelor din România, și al legislației din țara asta pot să se care, să se ușchească fără niciun fel de problemă când simt că e groasă cu condamnarea.

Încearcă până atunci să scape în toate felurile, nu merge... „fugim și rezolvăm”.

Ce observăm la toți? Hoarda de avocați pe care o au. Cât costă domnule Pândaru? Cu hoarda vin... N-am auzit și eu să fie unul care este apărat de Barack Obama. El a fost avocatul săracilor în Chicago. Îi apăra pro bono pe oamenii ăia. E, n-am auzit de așa ceva. Toți au câte o ciurdă de avocați. Cât costă, domne, ăștia? Costă... E, au de unde să plătescă!

Domnul Oprescu, după părerea mea, cum am mai spus-o și în alte situații, este un învingător. Are 70 de ani, a făcut ce vrut sistemul muscular al domnului doctor cu naivii - ca să nu spun altfel - care l-au votat, și-a adunat banul, din ce ne spune hotărârea instanței – adică constituire de grup infracțional organizat, trafic de influență, spălare de bani, luare de mită și așa mai departe.

Are 70 de ani, dacă moare mâine înseamnă că are o viață împlinită - a trăit cum a vrut, și-a bătut joc de prostimea din capitală și din țară, deci este un învingător.

Ce se mai întâmplă cu dânsul acolo, acum este cum spunea Osama bin Laden, nu știu să spun în arabă, dar spun în engleză: „You can't do me any harm, because I'm living in extra life” - deci, n-aveți ce să-mi faceți pentru că trăiesc în extra viață. Adică ce am trăit până acum asta e, dacă mai trăiesc ceva e bonus. Așa și cu domnul Oprescu. E bonus acum! Dacă obține să fie eliberat acolo în Grecia, stă în penthouse-ul ăla în Glifada și... e bonus.

Claudiu Pândaru: Deci nu sunt prea curând șanse să se refacă viețile politice, spre exemplu astfel încât să arate precum într-o poză pe care ați trimis-o înainte de emisiune și chiar ați vrut să o vedem la televizor?

Cristian Tudor Popescu: Da, da. Mi-a trimis-o un contributor pe Facebook, chiar înainte de emisiune, și o pun și eu aici, să zicem fără comentarii. Nu știu ce am putea să comentăm. Poate fi admirată ca un tablou această poză.

Mai e totuși un aspect tehnic, mă gândesc și eu. S-a apucat să facă cerere de azil politic. Cum să faci cerere de azil politic în Uniunea Europeană? Cum poate fi acceptat așa ceva? Cum poate fi conceput? Între două țări din Uniunea Europeană. Păi, dacă Grecia acceptă azil politic pentru cineva din România, înseamnă că România nu are ce să caute în Uniunea Europeană. Dacă există astfel de condiții.

Că dacă venea din Rwanda sau din Belarus, unde Lukașenko acum a introdus pedeapsa cu moartea pentru... „pregătire de atentat și tentativă de act terorist”. Adică „ce cred eu, Lukașenko, că aveai de gând s-o faci și prin urmare te spânzur”. În Iran, unde au loc acum niște manifestații de mari proporții și deja au fost împușcați niște oameni de către forțele de ordine, în China și așa mai departe. De Rusia nu mai vorbesc... sau în Coreea de Nord.

Claudiu Pândaru: Va ajunge domnul Oprescu la închisoare în România?

Cristian Tudor Popescu: În mod normal... Eu nu știu cum își permite justiția din Bulgaria să o țină acolo pe Elena Udrea. Păi, judecă instanța bulgară în locul instanței din România? Asta înseamnă. Deci, există un dosar, a fost văzut, s-a dat o sentință de către instanța supremă din România, fără drept de recurs. Sau, mă rog, mai are ceva recurs în casație, nu știu.

Dar asta este altceva. Asta se rezolvă tot în România. Deci, cum își permite în condiții în care suntem țări ale Uniunii Europene – Bulgaria și România – să o țină acolo pe Elena Udrea? Trebuia imediat trimisă înapoi. Se vaită Udrea că nu sunt condiții în România în pușcării... Asta e altă problemă. Asta se poate discuta la nivelul Uniunii Europene. Dacă Bulgaria vrea să ridice această problemă la nivelul Comisiei Europene, în legătură cu închisorile din România... ceea ce nu cred că i-a preocupat pe bulgari până acum lucru ăsta.

Cum îți permiți să te substitui justiției din România? Eu asta nu înțeleg! La fel la Oprescu. Care azil politic? Gata, domne! Extrădare și la revedere. Suntem țări ale Uniunii Europene, se presupune că nu suntem Belarus, China sau Rusia. E simplu ca bonjour.