Thomas Strobl de la Uniunea Creștin-Democrată (CDU) este vârful de lance al conservatorilor care cer stoparea beneficiilor pentru refugiații ucraineni. Acestora ar trebui să li se reducă accesul la plățile sociale și ar trebui, în schimb, să fie procesați prin sistemul de azil, insistă o serie de politicieni germani de top, argumentând că situația actuală devine „dificil de comunicat” alegătorilor.
Apelurile au venit înaintea unei întâlniri a miniștrilor de interne ai celor 16 state ale țării și a ministrului federal de interne, unii spunând că Germania a devenit prea atractivă pentru cetățenii ucraineni, deoarece îi plătește mai mult decât țările vecine, informează The Guardian.
Aproximativ 1,1 milioane de ucraineni și-au găsit refugiu în Germania de la invazia pe scară largă a țării lor de către Rusia, în februarie 2022. Ei au dreptul la o plată socială, cunoscută sub numele de „Bürgergeld”, sau „venitul cetățeanului”, de 563 de euro pe lună. Cuplurile primesc 506 EUR de persoană, iar copiii sunt eligibili pentru plăți între 357 EUR și 471 EUR pe lună, în funcție de vârsta lor. Statul german acoperă și costuri precum chiria, încălzirea și asistența medicală.
Anul acesta, statul german va plăti între 5,5 și 6 miliarde de euro pentru a-i finanța pe refugiații ucraineni, potrivit ministerului de finanțe.
Thomas Strobl, ministrul de interne pentru Baden-Württemberg din sudul Germaniei, a declarat înainte de întâlnire că speră să obțină sprijin pentru o schimbare de politică.
„Este foarte posibil ca motivul pentru care avem un număr deosebit de mare de ucraineni în Germania, spre deosebire de alți vecini precum Franța, de exemplu, să fie că avem aceste plăți mari de asistență socială, pe care nimeni altcineva în Europa nu le are”, a spus el.
Criticii l-au acuzat pe Strobl, un membru al creștin-democraților conservatori, și pe alții, inclusiv pe politicieni din FDP, de populism înainte de alegerile cheie din trei state din estul Germaniei, unde se așteaptă ca partidul de extremă dreaptă Alternative für Deutschland (AfD) să obțină câștiguri substanțiale, din nou, după recentele alegeri parlamentare europene în care AfD s-a clasat pe locul doi.
Refugiații care sosesc în Germania din Ucraina au dreptul la „venitul cetățeanului”, considerat a fi o plată care acoperă costurile de trai de bază, din iunie 2022 și nu au fost nevoiți să solicite azil, în conformitate cu o directivă a UE cunoscută sub numele de regula afluxului în masă, conform căreia, în calitate de persoane strămutate, ucrainenilor li se oferă protecție imediată și un statut juridic clar.
Acest lucru le permite accesul imediat pe piața muncii, spre deosebire de solicitanții de azil pentru care regulile sunt mai complicate, al căror statut se clarifică mai greu și care primesc mai puțini bani.
Critici precum Strobl și miniștrii de interne ai Brandenburgului și Bavariei, Michael Stübgen și Joachim Herrmann, de asemenea membri ai alianței conservatoare, susțin că motivația ucrainenilor pentru a-și găsi un loc de muncă este scăzută tocmai din cauza nivelului mare al plăților sociale.
Guvernul a respins până acum cererile de reducere a plăților de asistență socială către ucraineni și a spus că nu are de gând să revizuiască regulile.
Herrmann a cerut, de asemenea, ca bărbații ucraineni apți pentru serviciul militar să fie trimiși înapoi în Ucraina, argumentând că acest lucru ar fi atât în interesul Germaniei, cât și în cel al Kievului.
Autoritățile au raportat o rată mai mare de sosiri de tineri ucraineni în Germania, în special de când Kievul a redus vârsta de detașare de la 27 la 26 de ani.
„De ce populația germană trebuie să-i sprijine pe ucrainenii apți pentru serviciul militar devine din ce în ce mai dificil de comunicat oamenilor”, a spus Herrmann, referindu-se și la cantitatea mare de ajutor militar pe care Germania o trimite Ucrainei.
Centrele de locuri de muncă sunt responsabile pentru găsirea ucrainenilor poziții potrivite pe piața muncii în cadrul așa-numitului proiect „Job Turbo”, care oferă acces simultan la învățarea limbii germane și la un loc de muncă. Ministerul Muncii spune că acesta este cel mai eficient mod de a ajuta ucrainenii să se integreze.
Potrivit agenției naționale de ocupare a forței de muncă, în luna ianuarie a acestui an puțin sub 520.000 de ucraineni erau înregistrați ca încadrați în muncă, dintre care aproximativ jumătate au posturi cu normă întreagă.
Ucrainenii relamă provocările din Germania în legătură cu probleme precum limba și îngrijirea copiilor. Aproximativ 65% sunt familii monoparentale și mulți se îngrijesc și de persoanele în vârstă aflate în întreținere.
Conform cifrelor UNHCR din februarie, în Europa au fost înregistrați puțin sub 6 milioane de refugiați de război ucraineni. Germania a avut cei mai mulți, urmată de Polonia (puțin sub 1 milion), Cehia (381.000) și Marea Britanie (253.000). Spania, Italia și Țările de Jos aveau fiecare mai puțin de 200.000 de refugiați ucraineni înregistrați. Fiecare țară oferă diferite metode de sprijin, Germania fiind țara cu cele mai consistente măsuri de ajutorare.