Conacul din comuna Curtişoara a fost construit la sfârşitul secolului al XIX-lea, de boierul Marian Ion, ministru în Guvernul Antonescu. Clădirea a fost sediu al CAP-ului în perioada comunisă, iar după 1989 a fost lasată în paragină.

Conacul a fost construit pe cel mai înalt deal de pe malul Oltului, pentru ca boierul să vadă de acolo cu binoclul cealaltă clădire a sa, aflată în Piatra Olt, la câţiva kilometri depărtare. Avea peste 15 încăperi şi era dovadă vie că Oltenia era o regiune bogată, cu profituri importante din agricultură.

Deşi clădirea a fost retrocedată cu toate cele 7 hectare de proprietate, nimic nu s-a schimbat.

La căţiva kilometri departare, un alt conac zace în stare avansată de degradere. Conacul din comuna Strejeşti a aparţinut familiei de boieri Dârvari şi a fost construit la jumătatea secolului al XIX-lea.

Clădirea păstra vie amintirea familiei Buzescu, apropiată domnitorului Mihai Viteazul şi înrudită cu boierii Dârvari. Până să fie retrocedat în 2011, conacul a fost vandalizat de hoţi.

Acum, proprietarii caută finanţare pentru a-l restaura şi pentru a-i redea frumuseţea de altă dată. În aceeaşi situaţie sunt alte peste 10 conace monument istoric din Olt. Numărul lor a fost mult mai mare, însă multe au fost rase de pe faţa pământului.

„Perioada cea mai neagră pentru conacele boiereşti din judeţul Olt a fost 1991 - 1992, când nu exista o lege a patrimoniului”, a precizat Gheorghe Iorga, reprezentant Direcţia Judeţeană de Cultură Olt

„Ele sunt şi un segment din istoria socială, politică. Păstreză între zidurile lor amintirea unor familii, a unor oameni”, a spus Aurelia Grosu, şef secţie Muzeul Judeţean Olt.

Însă dacă cei responsabili nu vor împiedica furturile, rămăşitele burgheziei din perioada monarhiei vor disparea pentru totdeauna.