Pământul din cel mai mare crater de permafrost din lume, care a fost înghețat de 650.000 de ani, este cel mai vechi permafrost din Siberia și al doilea cel mai vechi de pe întreaga planetă, au descoperit oamenii de știință citați de Live Science.

Cercetătorii au colectat probe din imensul crater Batagai (Batagaika), o uriașă secțiune prăbușită a unui versant din nordul regiunii Iacuția din Rusia, cunoscută de localnici drept „Poarta Iadului”.

Defrișările, care au început în anii '40, au provocat eroziuni, ceea ce la rândul lor au dus la topirea accelerată a permafrostului din această regiune friguroasă unde iarna temperaturile ajung și la -40 de grade Celsius.

Cu timpul, craterul Batagai a crescut până când a ajuns să se întindă pe o suprafață de aproape 1 kilometru pătrat, fiind acum cel mai mare crater de acest gen de pe Pământ. Pereții craterului se ridică până la o înălțime de 100 de metri.

Permafrostul este pământ ce a rămas permanent înghețat cel puțin doi ani. Studierea sa ne oferă o imagine despre trecut și viitor, arătându-ne cum a fost afectat de schimbările climatice din trecutul îndepărtat.

Batagai este important pentru că sedimentele sale ne permit să înțelegem mai bine condițiile de mediu și climă din vremuri antice.

Măsurătorile luate de cercetători au arătat că cel mai vechi strat al permafrostului s-a format acum 650.000 de ani, în timpul celei mai lungi perioade glaciare din Emisfera Nordică a ultimelor două milioane de ani.

Există apoi o pauză de câteva sute de mii de ani în care niciun alt strat nu s-a mai depus. Cercetătorilor nu le este clar dacă în acel interval permafrostul s-a topit sau dacă pur și simplu nu s-a mai extins.

Studierea permafrostului în perioada imediat înainte și după aceste intervale în care nu s-au mai depus straturi noi ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine schimbările climatice din perioada modernă.

Permafrostul ne poate oferi și indicii despre ce fel de animale și plante trăiau în trecut. În 2018, oamenii de știință au descoperit un mânz dintr-o specie de cai antici, care a trăit acum 40.000 de ani și al cărui leș atârna de coasta stâncii atât de bine conservat încât părea că abia murise.

Cele mai vechi rămășițe de animale și plante sunt vechi de 60.000 de ani, dar pe măsură ce cercetările avansează, oamenii de știință rămân optimiști că vor mai face și alte descoperiri.