Comisia Europeană a prezentat un plan de acţiune pentru gestionarea sosirilor migranţilor ilegali pe ruta Balcanilor Occidentali, care anul acesta au ajuns la niveluri record, în timp ce îşi manifestă speranţa că va putea accelera negocierea Pactului european pentru Migraţie şi Azil pentru a se putea ajunge la un acord până la încheierea mandatului actualului executiv european în anul 2024, informează Agerpres.
Ruta Balcanilor Occidentali a cunoscut o creştere de 168% a numărului migranţilor, potrivit datelor Frontex. Această situaţie preocupă în mod special ţările central-europene, precum Austria sau Republica Cehă, care şi-au consolidat controalele la frontiere.
În total, în primele 10 luni ale acestui an au fost detectate peste 280.000 de intrări clandestine în UE, dintre care peste 120.000 au fost pe ruta Balcanilor Occidentali.
Planul Comisiei cuprinde "20 de acţiuni imediate pe care le putem adopta", a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene, la o conferinţă de presă comună cu comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, cu o zi înaintea summitului UE-Balcanii Occidentali care va avea loc la Tirana.
Cele 20 de măsuri operative sunt structurate pe cinci capitole, incluzând necesitatea consolidării frontierelor de-a lungul rutelor migratorii, stabilirea de proceduri rapide de azil şi de capacităţi pentru primirea migranţilor.
De asemenea, Bruxellesul va continua să colaboreze cu ţările Balcanilor Occidentali pentru dezvoltarea unor planuri de contingenţă şi pregătirea pentru iarnă.
Printre măsurile avute în vedere se numără şi un nou program de returnare a migranţilor fără drept de azil care să fie elaborat anul viitor, în vederea intensificării cooperării între UE, ţările Balcanilor Occidentali şi statele de origine ale migranţilor.
Cei doi responsabili europeni au insistat asupra faptului că statele Balcanilor Occidentali trebuie să-şi alinieze politica de vize celei practicate de UE, întrucât sunt numeroase cazuri de migranţi care sosesc în ţările balcanice unde nu au nevoie de viză de intrare şi de acolo pornesc clandestin spre vestul Europei. În ultimele luni numeroşi cetăţeni din India, Tunisia sau Burundi au intrat pe această cale în UE, majoritatea sosind iniţial în Serbia.
Comisarul Ylva Johansson a vorbit şi despre negocierile asupra Pactului european pentru Migraţie şi Azil, prezentat în septembrie 2020, dar care nu a fost adoptat nici până astăzi. În timp ce Comisia Europeană consideră că numai un asemenea pact ar putea rezolva provocările create da valul migrator, iniţiativa sa este privită cu rezerve de statele membre reticente faţă de mecanismele de redistribuire a refugiaţilor.
Această propunere a Comisiei nu prevede explicit cote obligatorii de refugiaţi ca în 2016, dar instituie un mecanism de "solidaritate obligatorie" prin care Comisia Europeană să poată stabili totuşi cote pentru statele membre ale UE în funcţie de populaţia şi de nivelul lor de dezvoltare economică, iar aceste ţări ar avea ca alternativă în locul relocărilor alte contribuţii, precum finanţarea şi efectuarea repatrierii migranţilor fără drept de azil sau construcţia de tabere de refugiaţi.
Parlamentul European şi ţările care vor deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE până la viitoarele alegeri europarlamentare din 2024 (Suedia, Spania şi Belgia) s-au angajat în luna septembrie să lucreze la o foaie de parcurs care să permită reformarea sistemului european de azil până la acele alegeri.
Ylva Johansson a susţinut luni că Pactul european pentru Migraţie şi Azil este "unica modalitate de a putea aborda în mod sustenabil gestionarea migraţiei" şi că la o reuniune între Parlamentul European şi Consiliu săptămâna trecută a fost arătat un "puternic angajament" faţă de acest obiectiv.