Securitatea a aproape un miliard de oameni din Europa și America de Nord este amenințată de încercările Rusiei de a viza vulnerabilitățile extinse ale infrastructurii subacvatice, conductele și cablurile de alimentare, inclusiv parcurile eoliene, avertizează viceamiralul Didier Maleterre, comandantul adjunct al Comandamentului Maritim Aliat al NATO (MARCOM).
Viceamiralul Didier Maleterre, comandantul adjunct al Comandamentului Maritim Aliat al NATO (MARCOM), a declarat că rețeaua de cabluri și conducte subacvatice de care depind puterea și comunicațiile Europei nu a fost construită pentru a rezista „războiului hibrid” purtat de Moscova și ale altor adversari NATO, scrie The Guardian.
„Știm că rușii au dezvoltat o mulțime de lupte hibride sub mări pentru a perturba economia europeană, prin cablurile de internet și conducte. Toată infrastuctura noastră sub mare este amenințată”, a spus el.
„Și, pentru a fi foarte clar, știm ce au dezvoltat rușii în ceea ce privește submarinele nucleare pentru a opera sub mări. Deci nu suntem naivi și noi [țările NATO] lucrăm împreună”, a mai precizat Maleterre.
Comentariile viceamiralului vin după cele două incidente de presupuse sabotaj la conductele de gaz din Marea Baltică în ultimele 18 luni – mai întâi la Nord Stream 1 și 2 în septembrie 2022, urmate de Balticconnector în octombrie anul trecut.
În ciuda investigațiilor ample ale mai multor state, ambele rămân nerezolvate, deși Finlanda a declarat în decembrie că „totul indica” faptul că o navă chineză a deteriorat în mod intenționat conectorul Baltic cu ancora sa.
Maleterre, care a spus că el însuși a petrecut „mai mult de 1.000 de zile sub mare” pe submarine, a spus că mediul s-a schimbat dramatic de când o mare parte din infrastructura actuală a fost dezvoltată pentru prima dată de sectorul privat, lăsând-o extrem de vulnerabilă.
„Companiile nu știau că un astfel de război hibrid se va dezvolta atât de rapid. Peste 90% din rețeaua pentru internet se află sub mări. Toate legăturile noastre dintre SUA, Canada și Europa se transmit sub mare, așa că există o mulțime de vulnerabilități”, a mai spus comandantul adjunct MARCOM.
În ciuda rolului din ce în ce mai mare al energiei eoliene offshore pentru a îndeplini obiectivele climatice, infrastructura are încă „vulnerabilități ale sistemului”, a spus el.
Resursele eoliene offshore vor trebui să crească cu 25% până în 2050 pentru a îndeplini obiectivele UE privind capacitatea de energie eoliană, potrivit asociației industriale WindEurope, în timp ce administrația Biden dorește să implementeze 30.000 de megawați de energie eoliană offshore de-a lungul coastelor SUA până în 2030.
Maleterre a spus că Marcom are „peste 100 de nave, submarine nucleare și submarine convenționale” care patrulează în apele din Arctica, Marea Neagră, Atlantic, Marea Baltică și Marea Mediterană.
„Este o preocupare foarte importantă, deoarece este o problemă de securitate pentru aproape 1 miliard de civili din țările NATO. Trebuie să fim protejați și bine aprovizionați de infrastructurile noastre vitale submarine”, a spus acesta.
Dar chiar și cu o prezență semnificativă, pentru NATO este imposibil să păzească fiecare piesă a infrastructurii subacvatice, a spus el, responsabilitatea principală revenind fiecărei națiuni în parte să-și protejeze propria infrastructură.
„Atenția noastră este îndreptată acum îndeosebi supra rușilor, dar este foarte dificil să avem o supraveghere permanentă a fiecărui cablu; nu este posibil. Multe națiuni – Norvegia, Suedia, Danemarca, de asemenea, au dezvoltat drone, senzori, UUV-uri [vehicule subacvatice fără pilot] pentru a putea detecta foarte rapid [ceva] suspect sau ceva care merge prost”, a subliniat Maleterre.
Temerile cu privire la securitatea subacvatică au dus la decizia de a înființa un centru dedicat acestor probleme la sediul MARCOM din Regatul Unit, în Northwood, la periferia de nord-vest a Londrei, în apropiere de centrul de transport maritim al NATO.
Folosind inteligența artificială, MARCOM poate detecta și urmări activitățile suspecte pe mare, cum ar fi navele care își opresc sistemul de identificare automată (AIS) pentru a preveni urmărirea lor într-o anumită zonă.
De asemenea, MARCOM folosește sateliți. „Folosim toți senzorii noștri, de la fundul mării până în spațiu, în special capacitățile satelitare ale NATO, pentru a putea identifica activitățile suspecte”, a spus Maleterre.
Este vital ca actorii din spatele atacurilor hibride să fie identificați, a spus Maleterre, dar a recunoscut că reprezintă o mare provocare, comparându-i cu autorii unui atac cibernetic, care sunt greu de găsit. „Dacă rușii folosesc capacități foarte înalte – și nu pot intra în detalii, dar vorbim despre submarine și submarine nucleare – este foarte, foarte greu; foarte greu”, a spus el.
Alăturarea Finlandei la flota NATO anul trecut și, mai recent, a Suediei, care a devenit membră cu drepturi depline al NATO în martie, este văzută ca fiind deosebit de importantă pentru protecția Mării Baltice și Arctice. Experiența Suediei în ambele regiuni „va crește imediat capacitatea NATO de a detecta și descuraja orice agresiune regională”.
„Și când vorbim despre agresiune, ne gândim în mod evident la Rusia”, a adăugat Maleterre, care a precizat că aderarea Suediei la NATO a venit mai ales cu submarine, nave de război, forțe speciale și bărci rapide și puternice.