Inclusiv specialiştii care supraveghează cotele Dunării sunt îngrijoraţi.

„Nu s-a făcut nicio lucrare , nimic, nimic afară de faptul că îl întreţin băieţii aceştia de la cantoane, dar încolo nu s-a făcut nicio îmbunătăţire”, spune Valentin Păsărică, inginer la Adiministraţia Fluvială Giurgiu.

Iar primarii localităţilor devastate de ape în 2006 se roagă ca digurile şubrede să reziste. Altfel, mii de oameni sunt în pericol.

„Problema cea mai mare ar fi dacă s-ar fisura aceste diguri”, spune primarul comunei Bistreț, Cristiana Antonie.

Digurile de pe malulul Dunării au fost preluate în 2012 de la Administraţia Îmbunătățirilor Funciare de Administraţia Bazinală de Apă. Din lipsă de fonduri, niciuna dintre institutii nu a urmat strategia ministerului Mediului din 2006 care prevedea construirea unor diguri noi care să protejeze localităţile.

Primele măsuri au fost de închidere a breşelor pentru a fi aduse la parametrii de funcţionare, din 2012 ABA Jiu a efectuat lucrări de întreţinere”, spune Camelia Bărbuţu, purtător de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Jiu.

Dunărea aduce emoţii şi la Galaţi. Patronii restaurantelor plutitoare sunt cei mai speriaţi. Unora le-au fost inundate căile de acces, în timp ce aţii s-au pregătit de viitură.

Astăzi, Dunărea a crescut cu 10 centimetri, iar sacii cu nisip au fost pregătiţi pentru ca restaurantele să nu fie înghiţite de ape în cazul în care prognozele hidrologilor se vor adeveri. 

De altfel, fluviul s-a revărsat deja la Bechet şi a inundat punctul de trecere a frontierei. Apa are peste 60 de centimetri, iar vameşii au interzis încă de duminică dimineaţă autoturismelor să mai urce pe bacul spre Bulgaria.