O investigație Financial Times bazată pe documente de stat, dosare din instanță și zeci de interviuri cu oficiali de la Kiev, detectivi, comercianți și producători de arme a dezvăluit cum Ucraina a pierdut sute de milioane de dolari plătiți către intermediari străini din industria de apărare pentru echipamente militare ce ar fi putut fi vitale în lupta contra Rusiei, dar care s-au dovedit a fi defecte sau care nu au mai fost livrate niciodată.

În timp ce Ucraina se confruntă în continuare cu problema superiorității Rusiei în privința producției de muniție, țara a devenit tot mai vulnerabilă în fața imprevizibilității nemiloase a pieței internaționale de armament.

În mai multe cazuri, Kievul a plătit sume mari de bani în avans unor companii puțin cunoscute pentru echipamente militare care nici până astăzi nu au fost livrate. În alte cazuri, oficialii spun că armele cumpărate la prețuri foarte mari, din cauza cererii globale foarte ridicate, au ajuns în Ucraina în stare neutilizabilă.

Până în prezent, Ucraina a plătit 770 de milioane de dolari în avans unor intermediari din industria de apărare pentru arme și muniție care nu au mai fost livrate, potrivit cifrelor oficiale și unor documente analizate de FT.

Suma reprezintă un procent semnificativ din cheltuielile anuale pe arme făcute de Ucraina de la începutul invaziei: între 6 și 8 miliarde de dolari.

În același timp, unele companii străine din industria de apărare spun că de vină pentru armele care nu au mai ajuns la destinație ar fi luptele interne și corupția din rândul oficialilor ucraineni, din cauza cărora s-ar putea ca Ucraina să fi pierdut o parte din milioanele de dolari plătite pentru înarmare.

Guvernul de la Kiev încearcă să rezolve aceste probleme: mai mulți oficiali care s-au ocupat de achiziționarea armelor au fost concediați de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, unii dintre ei fiind acuzați de corupție. Zeci de alte contracte pentru livrarea de arme se află acum sub investigație, câteva cazuri fiind judecate în tribunale de la Londra și Geneva.

Ucraina a apelat inițial la intermediari străini pentru a face rost de arme pentru că țara avea nevoie de cantități vaste de muniție produsă de țări care, din diverse motive geopolitice, nu doreau să vândă echipamente militare direct Ucrainei.

„Negustorii de arme fac comerț cu moartea”, a spus fostul ministru ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov. „Sunt absolut pragmatici și cinici. Nu au nicio noțiune a dreptății. Acestea nu sunt concepte care există în lumea lor. Ei spun: 'O am în depozitul meu. Dacă o vrei, cumpăr-o. Dacă nu, o vând inamicului tău'.”

Nevoia disperată de armament pentru artileria de tip sovietic de care armata Ucrainei depindea la începutul războiului a fost exploatată de grupuri străine de comercianți de arme, majoritatea din SUA și Europa. Prețurile la armele și muniția de acest tip a crescut de patru ori în prima parte a anului 2022.

Denis Șarapov, fost ministru adjunct al apărării din Ucraina responsabil de contractele cu țări și companii străine, a spus că a fost inundat cu oferte pentru arme și muniție de la intermediari mici sau relativ noi pe piața armelor care erau dornici să profite de pe urma conflictului.

În septembrie 2023, Reznikov a fost demis de președintele ucrainean Volodimir Zelenski după ce au apărut acuzații conform cărora au fost plătite sume de bani mult prea mari pentru mâncarea și echipamentul militar al soldaților ucraineni, precum și în cazul unui contract pentru livrarea de muniție ce implica trei companii intermediare.

Reznikov a spus că acele contracte cu nereguli sunt o consecință nefericită a nevoii urgente de înarmare a soldaților ucraineni care luptau pe linia frontului la începutul războiului.

„În timpul războiului, există un singur criteriu de eficiență: să aduci multe arme pe front și să ajungă repede la forțele armate. Nu mă interesează nimic altceva”, a spus Reznikov, care a precizat că ministerul nu avea timp la acea vreme să verifice diferențele de prețuri.

„Ai oameni pe linia frontului care mor fără obuze și tu trebuie să le dai obuze în fiecare zi și noapte”, a mai spus Reznikov.

Din documentele analizate de FT reiese că ar exista și cazuri în care importanți oficiali din ministerul ucrainean al apărării au cooperat cu intermediari străini pentru a deturna fonduri de stat.

Detectivii ucraineni spun însă că munca lor este și mai grea din cauza cooperării foarte lente cu SUA și UE. Oficialii americani au răspuns cererii Ucrainei pentru asistență reciprocă abia după șase luni de zile, iar, într-unul din cazuri, au refuzat să ofere informații despre o tranzacție suspectă cu o companie americană din motive de securitate națională.

Mulți dintre intermediarii care s-au oferit să livreze arme Kievului la începutul războiului nu s-au mai întors să facă afaceri cu Ucraina, potrivit FT. Activiștii anti-corupție spun că renunțarea la acești intermediari străini este esențială pentru reducerea prețurilor plătite pe arme și pentru evitarea unor contracte păguboase.

Dar, într-o perioadă în care Ucraina se chinuie să își aprovizioneze trupele de pe linia frontului și Trump amenință să lase țara fără ajutoare militare, unii directori de companii ucrainene din industria de apărare cred că renunțarea la intermediarii străini va afecta capacitatea Ucrainei de a nu depinde de alte state pentru înarmare.

„Producătorii spun: 'Dacă nu plătești în avans, nu îți dau nimic'. Există mulți intermediari care spun: 'Vom folosi banii noștri, ne vom asuma noi riscurile'”, a explicat Oleksii Petrov, fostul șef al SpețTehnoExport, una dintre cele mai mari companii din Ucraina care se ocupă cu importul și exportul de echipamente militare.

Detectivii ucraineni care investighează contractele cu probleme spun însă că guvernele aliate trebuie să forțeze producătorii de arme să vândă direct Ucrainei, ceea ce ar elimina intermediarii și nu ar mai exista o creștere nejustificată a prețurilor.