Cipru a lansat miercuri un apel adresat Uniunii Europene pentru acţiuni viguroase în vederea opririi valului recent de refugiaţi, în mare parte sirieni, care sosesc pe mare din Liban. Capacitatea insulei de a-i primi pe migranți este depășită și se află în parg critic, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

"Situaţia se înrăutăţeşte progresiv şi în ultimele zile am experimentat în esenţă un atac de bărci putrezite şi de refugiaţi care îşi pun viaţa în pericol", a declarat Constantinos Ioannou, ministrul cipriot de interne.

Săptămâna aceasta, peste 600 de persoane au sosit în Cipru, stimulate de vremea mai blândă. Deplasarea pe mare din Liban sau Siria până în Cipru durează aproximativ 10 ore.

"Toate indiciile arată că vor continua", a spus Ioannou la postul public de radio despre creşterea sosirilor.

Acest lucru este alimentat şi mai mult de faptul că concentrarea autorităţilor libaneze pe oprirea migraţiei pe coasta lor a scăzut în ultimele luni, a notat Ioannou, pe fondul escaladărilor de la graniţa libanezo-israeliană.

Ciprul a făcut mai multe apeluri la partenerii săi din UE să declare sigure părţi din Siria devastată de război, ceea ce ar putea facilita întoarcerea cetăţenilor ei care fug în Europa. De asemenea, doreşte ca ajutorul UE pentru Liban să fie condiţionat de stoparea fluxului de migranţi, a spus Ioannou.

Peste 2.000 de persoane au sosit în Cipru pe mare în primele trei luni ale acestui an, faţă de doar 78 în aceeaşi perioadă a anului 2023, potrivit datelor oficiale.

Preşedintele cipriot Nikos Christodoulides, care, în rare remarci directe, a spus că Libanul nu ar trebui să-şi "exporte" problema migraţiei, a discutat marţi chestiunea cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.

Traficanţii "le dau doar o busolă setată la 285 de grade, mâncare şi apă pentru o zi şi ei pornesc", a adăugat Ioannou.

Pe baza interviurilor cu refugiaţii, traficanţii percep 3.000 de dolari pentru o deplasare spre Cipru, comparativ cu 7.000 de dolari pentru Italia.