• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2023-04-22 08:00:41
  • Sursa:
Cine este generalul Hemedti, liderul celei mai mari armate private din Africa, care a aruncat Sudanul intr-un razboi civil Imagine

Poporul sudanez a încercat să îi răstoarne de la putere pe liderii militari ai Sudanului de mai multe decenii, dar acum se găsește în mijlocul unei lupte pentru putere între doi foști aliați care s-a transformat într-un război civil, relatează The Guardian.

Conducătorul Sudanului, Generalul Abdel Fattah al-Burhan – liderul armatei, și adjunctul său, Generalul Mohamed Hamdan Dagalo (Hemedti) – liderul unei organizații paramilitare numite Forțele de Susținere Rapidă (RSF), au stăpânit țara împreună de la finalul anului 2021, atunci când au organizat o lovitură de stat care i-a înlăturat pe civili din guvernul de tranziție care era la putere la acea vreme.

Alianța lor, însă, era una șubredă, iar cei doi lideri au început să se privească cu suspiciune unul pe celălalt.

Până în luna februarie a acestui an, oamenii din Sudan și-au văzut de viața lor în ciuda faptului că inflația crescuse enorm, iar infrastructura publică se prăbușea.

Tensiunile au crescut în următoarele săptămâni, timp în care au avut loc tot mai multe proteste împotriva armatei și a juntei paramilitare. Peste 100 de protestatari au fost omorâți de la lovitura de stat din 2021 și până înainte de izbucnirea războiului civil.

Între timp, cei doi generali au devenit tot mai vocali, criticându-se unul pe celălalt, în timp ce fiecare încerca să se prezinte drept adevăratul reprezentant al poporului.

În timp ce fratele lui Hemedti anunța că forțele sale nu vor permite uciderea sau detenția protestatarilor „de acum înainte”, Burhan declara că armata condusă de el era pregătită să se retragă cu totul din politică pentru a rupe ciclul „sprijinirii guvernelor dictatoriale”.

Niciunul dintre ei nu s-a ținut de cuvânt. Începând din 15 aprilie, RSF au început să atace tot mai multe aeroporturi și alte locații importante din Sudan, în timp ce Hemedti anunța nervos într-un interviu pentru Al Jazeera că Burhan este un criminal care vrea să distrugă țara și că va fi arestat și adus în fața justiției sau va „muri ca orice câine”.

Hemedti a apărut pe scena politică din Sudan cu doar patru ani în urmă. Într-un timp relativ scurt, generalul a aruncat armata și întreaga țara într-o confruntare fără precedent în care trupele lui Burhan se găsesc la război cu un inamic pe care nu îl pot domina și un lider militar pe care nu îl pot controla.

Așadar, cum a reușit Hemedti, aparent peste noapte, să ia cu asalt scena politică din Sudan?

Înainte de revoluția din 2019, în care fostul președinte, dictatorul Omar al-Bashir, a fost înlăturat de la putere după 30 de ani la conducerea țării, Hemedti era doar un luptător obscur care își folosea armata privată pentru a înăbuși revoltele care se iscau în regiunea de vest a țării (Darfur) în numele guvernului central al lui Bashir.

Când Hemedti a fost chemat la Khartoum în sprijinul armatei în luna aprilie a anului 2019, acolo unde protestatarii cereau ca Bashir să renunțe la putere, liderul RSF, împreună cu armata, a decis să îl dea jos pe cel care i-a fost protector și sponsor.

Astfel, Hemedti a ajuns să facă parte din guvernul postrevoluționar de tranziție din care făcea parte și Burhan, comandantul-șef al armatei sudaneze.

Timp de doi ani, Hemedti și armata Sudanului au condus țara împreună cu un prim-ministru ales din rândul civililor conform unui acord care ar fi trebuit să asigure calea spre organizarea de alegeri democratice.

Puterea și rolul lui Hemedti au fost extinse din nou după lovitura de stat din 2021, când toți civili au fost înlăturați de la guvernare. Hemedti a devenit astfel vicepreședintele de facto al țării și nicio altă instituție sau persoană între el și armată.

Hemedti și-a consolidat puterea executivă, având acum acces la bugetul țării și mandatul de a reprezenta Sudanul la nivel global, formând alianțe și semnând înțelegeri comerciale.

Trecutul său neconvențional l-a lăsat pe Hemedti cu puțini aliați în rândul elitelor militare și politice ale Sudanului. Asta însă nu l-a împiedicat pe Hemedti să ajungă la putere, având la dispoziție cea mai mare armată privată din Africa (în jur de 70.000 de soldați) și având acces la mine de aur foarte valoroase.

Hemedti și familia sa s-au îmbogățit din comerțul cu aurul extras din minele pe care le-a ocupat în regiunea Darfur și din alte zone în care a primit permisiunea de a le exploata din partea fostului președinte. O parte din fonduri au fost folosite pentru a-și susține armata privată.

Sudanul este al treilea cel mai mare producător de aur din Africa, însă este una dintre cele mai sărace țări din lume. Cu toate acestea, Hemedti și alți membrii ai familiei sale nu au încercat să își ascundă averea obținută din comerțul cu aur.

„Nu sunt primul om care are mine de aur”, a spus Hemedti pentru BBC în 2019. Într-un videoclip postat în același an, vărul lui Hemedti se lăuda că familia Dagalo a devenit „una dintre cele mai bogate familii din Africa”.

Hemedti nu și-a folosit trupele doar în Sudan, ci și în Yemen și Libia, RSF devenind un instrument geopolitic prin care liderul sudanez a câștigat aliați importanți, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, dar și pe liderul libian Khalifa Haftar.

Mai mult, chiar în ziua în care Putin și-a trimis armata în Ucraina, Hemedti s-a văzut cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, pentru a-și asigura și sprijinul Rusiei.

Luptele izbucnite recent în Sudan par să fie cel puțin parțial animate de antipatia pe care Hemedti o poartă pentru foștii săi parteneri din armată și pentru Burhan, în mod personal.

Începând din a treia zi a conflictului, RSF au început să pătrundă în casele locuitorilor din Khartoum, care au fost jefuiți și agresați. Astfel de acțiuni sugerează faptul că trupele care le comit nu sunt ostile doar armatei, ci și localnicilor, care provin dintr-o regiune ce nu i-a privit niciodată cu ochi buni pe Hemedti și luptătorii săi.

Între timp, armata lansează atacuri și bombe în zonele ocupate de miliția lui Hemedti, nefăcând distincția între forțele paramilitare și civilii sudanezi, în timp ce poartă o luptă existențială în numele unei clase conducătoare care încearcă cu disperare să îl elimine pe omul pe care tot ea l-a creat și care acum a venit să se răzbune.

Ucrainenii sprijină în continuare în marea lor majoritate activitatea preşedintelui Volodimir Zelenski, după aproape trei ani de la declanşarea invaziei ruse, însă procentul este în scădere netă în 2024, potrivit rezultatelor unui sondaj publicat marţi de un institut de specialitate din Kiev.Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev (KIIS) a efectuat un sondaj telefonic asupra a 2.000 de persoane care trăiesc pe teritoriul aflat sub control ucrainean, între 2 şi 17 decembrie, la circa o lună după victoria lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale din SUA, victorie care a reaprins speculaţiile despre posibile discuţii de pace cu Moscova, informează AFP, potrivit Agerpres.Conform rezultatelor, la sfârşitul anului 2024, 52% dintre ucrainenii chestionaţi au declarat că „au încredere" în Volodimir Zelenski, o cifră în scădere netă faţă de sfârşitul anului 2023 (77%), şi care reflectă o diminuare a sprijinului pentru preşedintele ucrainean, după aproape trei ani de război de mare intensitate.Sprijinul actual pentru şeful statului ucrainean, aflat în funcţie din 2019, este mai accentuat în vest (60%) şi în centru (52%), regiuni relativ neatinse de război, decât în est (doar 42%) şi în sud (46%), unde au loc cele mai multe lupte.În prezent, conform acestui sondaj, aproape 4 din 10 ucraineni (39%) spun că „nu au încredere" în Volodimir Zelenski, aproape dublu faţă de decembrie 2023 (22%).Preşedintele ucrainean a fost ales în aprilie 2019, când a promis în special că va lupta pentru pace cu Rusia, aminteşte AFP. Popularitatea sa a scăzut apoi, înainte de a exploda vertiginos, cu o creştere a indicelui de încredere la aproape 90%, după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022.

Economie 2025-01-07 12:36:24

Europa, una dintre cele 95 de luni ale planetei Jupiter, produce 1000 de tone de oxigen la fiecare 24 de ore, a anunțat luni un laborator NASA, informează CBS. Cu toate acestea, cantitatea este sub așteptările oamenilor de știință, iar suprafața prezintă și alte provocări.

Economie 2024-03-06 13:03:07

Cei cinci cetățeni români răniți în accidentul de circulație din Bulgaria „se mențin în stare gravă” fiind, în acest moment, „stabili din punct de vedere al funcțiilor vitale”, informează Spitalul Clinic de Urgență București - Floreasca.

Economie 2022-08-07 12:21:41

Prefectul Capitalei, Rareş Hopincă, a reacţionat după ce compania municipală Energetica Servicii a anunţat licitaţie pentru achiziţionarea a 20 de capacităţi modulare de producere de energie termică şi a spus că este o „măsură tardivă, cu eficienţă îndoielnică şi luată doar pentru a se putea invoca în campanie”, transmite Agerpres.

Economie 2024-01-26 16:12:37

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat sâmbătă, la New York, că regiunile din Ucraina în care au loc referendumuri vor fi sub protecţia deplină a Rusiei dacă vor fi anexate de Moscova, informează duminică Reuters.

Economie 2022-09-25 07:25:44

Începând cu anul 2020, întreaga lume a fost aruncată într-un haos nemaîntâlnit în epoca modernă. Mai întâi a fost pandemia, după care a urmat războiul din Ucraina. Ambele au dus la o creștere abruptă a prețurilor la alimente și combustibil. În plus, evenimentele meteorologice extreme ne arată că schimbările climatice sunt deja o realitate care ne afectează tot mai mult pe toți.

Economie 2024-03-24 17:51:46

O mașină de pompieri s-a făcut scrum pe un câmp din județul Constanța, după ce pompierii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dobrogea al Județului Constanța au fost solicitați să intervină marți în localitatea Culmea, județul Constanța, scrie ziuadeconstanta.ro. Potrivit ISU Constanța un incendiu a izbucnit la un autovehicul și s-a extins la miriște.

Economie 2024-07-29 14:18:15

Cancelarul german Olaf Scholz afirmă că, chiar după invazia Rusiei în Ucraina, convorbirile sale telefonice cu preşedintele rus Vladimir Putin s-au purtat "întotdeauna pe un ton prietenesc".

Economie 2022-09-17 12:22:03