Poporul sudanez a încercat să îi răstoarne de la putere pe liderii militari ai Sudanului de mai multe decenii, dar acum se găsește în mijlocul unei lupte pentru putere între doi foști aliați care s-a transformat într-un război civil, relatează The Guardian.
Conducătorul Sudanului, Generalul Abdel Fattah al-Burhan – liderul armatei, și adjunctul său, Generalul Mohamed Hamdan Dagalo (Hemedti) – liderul unei organizații paramilitare numite Forțele de Susținere Rapidă (RSF), au stăpânit țara împreună de la finalul anului 2021, atunci când au organizat o lovitură de stat care i-a înlăturat pe civili din guvernul de tranziție care era la putere la acea vreme.
Alianța lor, însă, era una șubredă, iar cei doi lideri au început să se privească cu suspiciune unul pe celălalt.
Până în luna februarie a acestui an, oamenii din Sudan și-au văzut de viața lor în ciuda faptului că inflația crescuse enorm, iar infrastructura publică se prăbușea.
Tensiunile au crescut în următoarele săptămâni, timp în care au avut loc tot mai multe proteste împotriva armatei și a juntei paramilitare. Peste 100 de protestatari au fost omorâți de la lovitura de stat din 2021 și până înainte de izbucnirea războiului civil.
Între timp, cei doi generali au devenit tot mai vocali, criticându-se unul pe celălalt, în timp ce fiecare încerca să se prezinte drept adevăratul reprezentant al poporului.
În timp ce fratele lui Hemedti anunța că forțele sale nu vor permite uciderea sau detenția protestatarilor „de acum înainte”, Burhan declara că armata condusă de el era pregătită să se retragă cu totul din politică pentru a rupe ciclul „sprijinirii guvernelor dictatoriale”.
Niciunul dintre ei nu s-a ținut de cuvânt. Începând din 15 aprilie, RSF au început să atace tot mai multe aeroporturi și alte locații importante din Sudan, în timp ce Hemedti anunța nervos într-un interviu pentru Al Jazeera că Burhan este un criminal care vrea să distrugă țara și că va fi arestat și adus în fața justiției sau va „muri ca orice câine”.
Hemedti a apărut pe scena politică din Sudan cu doar patru ani în urmă. Într-un timp relativ scurt, generalul a aruncat armata și întreaga țara într-o confruntare fără precedent în care trupele lui Burhan se găsesc la război cu un inamic pe care nu îl pot domina și un lider militar pe care nu îl pot controla.
Așadar, cum a reușit Hemedti, aparent peste noapte, să ia cu asalt scena politică din Sudan?
Înainte de revoluția din 2019, în care fostul președinte, dictatorul Omar al-Bashir, a fost înlăturat de la putere după 30 de ani la conducerea țării, Hemedti era doar un luptător obscur care își folosea armata privată pentru a înăbuși revoltele care se iscau în regiunea de vest a țării (Darfur) în numele guvernului central al lui Bashir.
Când Hemedti a fost chemat la Khartoum în sprijinul armatei în luna aprilie a anului 2019, acolo unde protestatarii cereau ca Bashir să renunțe la putere, liderul RSF, împreună cu armata, a decis să îl dea jos pe cel care i-a fost protector și sponsor.
Astfel, Hemedti a ajuns să facă parte din guvernul postrevoluționar de tranziție din care făcea parte și Burhan, comandantul-șef al armatei sudaneze.
Timp de doi ani, Hemedti și armata Sudanului au condus țara împreună cu un prim-ministru ales din rândul civililor conform unui acord care ar fi trebuit să asigure calea spre organizarea de alegeri democratice.
Puterea și rolul lui Hemedti au fost extinse din nou după lovitura de stat din 2021, când toți civili au fost înlăturați de la guvernare. Hemedti a devenit astfel vicepreședintele de facto al țării și nicio altă instituție sau persoană între el și armată.
Hemedti și-a consolidat puterea executivă, având acum acces la bugetul țării și mandatul de a reprezenta Sudanul la nivel global, formând alianțe și semnând înțelegeri comerciale.
Trecutul său neconvențional l-a lăsat pe Hemedti cu puțini aliați în rândul elitelor militare și politice ale Sudanului. Asta însă nu l-a împiedicat pe Hemedti să ajungă la putere, având la dispoziție cea mai mare armată privată din Africa (în jur de 70.000 de soldați) și având acces la mine de aur foarte valoroase.
Hemedti și familia sa s-au îmbogățit din comerțul cu aurul extras din minele pe care le-a ocupat în regiunea Darfur și din alte zone în care a primit permisiunea de a le exploata din partea fostului președinte. O parte din fonduri au fost folosite pentru a-și susține armata privată.
Sudanul este al treilea cel mai mare producător de aur din Africa, însă este una dintre cele mai sărace țări din lume. Cu toate acestea, Hemedti și alți membrii ai familiei sale nu au încercat să își ascundă averea obținută din comerțul cu aur.
„Nu sunt primul om care are mine de aur”, a spus Hemedti pentru BBC în 2019. Într-un videoclip postat în același an, vărul lui Hemedti se lăuda că familia Dagalo a devenit „una dintre cele mai bogate familii din Africa”.
Hemedti nu și-a folosit trupele doar în Sudan, ci și în Yemen și Libia, RSF devenind un instrument geopolitic prin care liderul sudanez a câștigat aliați importanți, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, dar și pe liderul libian Khalifa Haftar.
Mai mult, chiar în ziua în care Putin și-a trimis armata în Ucraina, Hemedti s-a văzut cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, pentru a-și asigura și sprijinul Rusiei.
Luptele izbucnite recent în Sudan par să fie cel puțin parțial animate de antipatia pe care Hemedti o poartă pentru foștii săi parteneri din armată și pentru Burhan, în mod personal.
Începând din a treia zi a conflictului, RSF au început să pătrundă în casele locuitorilor din Khartoum, care au fost jefuiți și agresați. Astfel de acțiuni sugerează faptul că trupele care le comit nu sunt ostile doar armatei, ci și localnicilor, care provin dintr-o regiune ce nu i-a privit niciodată cu ochi buni pe Hemedti și luptătorii săi.
Între timp, armata lansează atacuri și bombe în zonele ocupate de miliția lui Hemedti, nefăcând distincția între forțele paramilitare și civilii sudanezi, în timp ce poartă o luptă existențială în numele unei clase conducătoare care încearcă cu disperare să îl elimine pe omul pe care tot ea l-a creat și care acum a venit să se răzbune.