• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2025-04-25 18:48:02
  • Sursa:
China acuza SUA ca „incalca dreptul international” prin ordinul pentru exploatarea metalelor rare din adancul oceanelor Imagine

Președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv controversat care permite extinderea mineritului în apele adânci, inclusiv în zone internaționale, reatează BBC. Decizia vizează accesul SUA la minerale rare esențiale pentru industriile de apărare, tehnologie verde și sănătate, dar a atras critici dure din partea Chinei, care acuză Washingtonul că „încalcă dreptul internațional”.

Ordinul emis joi este cel mai recent demers al președintelui american de a spori accesul SUA la mineralele utilizate în industriile aerospațială, a tehnologiilor verzi și a sănătății.

Adâncurile oceanelor conțin miliarde de tone de roci în formă de cartofi, numite noduli polimetalici, bogate în minerale esențiale precum cobaltul și pământurile rare.

Noul ordin executiv american a fost emis pentru a „stabili Statele Unite ca lider global în explorarea responsabilă a mineralelor de pe fundul oceanului”, se arată în document.

Măsura pare să ocolească o rundă de negocieri ONU aflată în desfășurare privind mineritul în apele internaționale.

Multe țări, inclusiv China, au amânat emiterea de permise până la stabilirea unui cadru internațional pentru împărțirea resurselor.

„Autorizarea SUA încalcă dreptul internațional și afectează interesele generale ale comunității internaționale”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun.

China domină producția globală de pământuri rare și metale critice precum cobaltul și litiul.

Analiștii spun că Trump a fost nemulțumit de această poziție relativ slabă a SUA în domeniu.

„Vrem ca SUA să devină lider în fața Chinei în această cursă pentru resursele de pe fundul oceanului”, a declarat joi un oficial american.

Pentru a atinge acest obiectiv, ordinul prevede că SUA va accelera procesul de acordare a licențelor de explorare și a permiselor de exploatare, atât în apele sale, cât și în „zone aflate dincolo de jurisdicția națională”.

Administrația estimează că mineritul în apele adânci ar putea crește PIB-ul țării cu 300 de miliarde de dolari (225 miliarde lire sterline) în următorii 10 ani și ar putea crea 100.000 de locuri de muncă.

Uniunea Europeană, Regatul Unit și alte state susțin impunerea unui moratoriu asupra acestei practici până când se vor face mai multe cercetări științifice.

Ecologiștii și oamenii de știință sunt îngrijorați că speciile marine din adâncuri ar putea fi afectate de acest proces.

„Mineritul în apele adânci este o activitate extrem de periculoasă pentru oceanele noastre”, a declarat Jeff Watters, de la Ocean Conservancy, o organizație americană de protecție a mediului.

„Daunele provocate de acest tip de minerit nu se limitează la fundul oceanului: vor afecta întreaga coloană de apă, de sus până jos, și tot ce depinde de ea”, a adăugat el într-un comunicat emis vineri.

Nu este clar cât de repede ar putea începe mineritul în adâncuri, însă o companie minieră, The Metals Company (TMC), se află deja în discuții cu guvernul SUA pentru a obține permise.

Directorul executiv al TMC, Gerard Barron, a declarat anterior că speră să înceapă exploatarea până la finalul anului.

Alături de alți reprezentanți ai industriei miniere, el contestă afirmațiile legate de impactul asupra mediului și susține că zona abisală – situată la 3.000 – 6.000 de metri sub nivelul mării – are o concentrație foarte scăzută de viață.

„Aici nu există deloc floră. Iar dacă măsurăm cantitatea de faună (viață animală), exprimată ca biomasa, aceasta este de aproximativ 10 grame pe metru pătrat. Prin comparație, acolo unde se intensifică extracția de nichel – în pădurile tropicale ecuatoriale – biomasa depășește 30 de kilograme pe metru pătrat”, a declarat anterior Barron pentru BBC.

Un studiu recent publicat de Muzeul de Istorie Naturală și Centrul Național de Oceanografie a analizat impactul pe termen lung al mineritului marin, pe baza unui test realizat în anii 1970.

Concluziile au arătat că unele creaturi care trăiesc în sedimente au reușit să recolonizeze zona și să se refacă, însă animalele mai mari nu au revenit.

Oamenii de știință cred că acest lucru s-a întâmplat deoarece nu mai existau noduli pe care aceste viețuitoare să se poată stabili. Nodulii polimetalici, care conțin mineralele vizate, se formează în milioane de ani și nu pot fi înlocuiți ușor.

Președintele Ucrainei le cere țărilor partenere să recunoască legal că Rusia trebuie să fie responsabilă financiar pentru crimele pe care le-a comis. Liderul de la Kiev vorbește despre crearea unui mecanism, prin care cei care au suferit din cauza acțiunilor Rusiei să poată primi compensații.

Economie 2022-05-21 11:03:10

„Dacă l-am înțeles corect, el compară părți ale Europei cu regimuri autoritare. Acest lucru nu este acceptabil”, a spus ministrul german al apărării, Boris Pistorius, potrivit Reuters, ca reacție la criticile aduse de vicepreședintele american JD Vance statelor europene și liderilor politici pe care îi acuză că cenzurează libertatea de exprimare şi subminează valorile democratice.

Economie 2025-02-14 18:49:39

Premierul italian Giorgia Meloni l-a apărat pe miliardarul american Elon Musk în faţa criticilor venite din partea altor capitale europene, descriindu-l drept un „om genial” într-un interviu acordat cotidianului italian Corriere della Sera, publicat vineri.

Economie 2025-01-03 17:22:13

Lumea întreagă se confruntă cu o criză a competențelor. Un raport al Comisiei pentru educație și UNICEF arată că aproape trei sferturi dintre tineri din 92 de țări, printre care și România, nu au competențele necesare angajării. Doar în țara noastră avem aproape 800 de mii de tineri care intră pe piața muncii fără a avea competențe digitale minime. Angajatorii afirmă acest lucru, dar atrag atenția și că noua generație nu mai are ambiție.

Economie 2022-07-17 09:00:06

Preşedintele SUA, Joe Biden, a cerut marţi alegerea rapidă a viitorului lider al Camerei Reprezentanţilor, în urma destituirii lui Kevin McCarthy, scrie AFP, preluată de News.ro. Unii aliaţi republicani ai fostului preşedinte Donald Trump au sugerat că acesta ar putea ocupa această funcţie.

Economie 2023-10-04 08:55:23

Europarlamentara letonă Tatjana Zdanoka, acuzată că a spionat pentru Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei de la preluarea primului mandat în legislativul european, a dat asigurări, marţi, în faţa colegilor săi că este un agent, dar un agent al păcii şi pledează pentru o Europă fără fascism. Ea nu a comentat explicit informațiile privind contactele sale cu FSB, transmite EFE, dar a recunoscut că a corespondat între 2004 și 2013 cu o persoană care s-a dovedit ulterior a fi agent FSB, negând că ar fi știut despre legăturile acestei persoane cu serviciile secrete de la Moscova. Dezvăluirile privind conexiunile sale cu Rusia nu sunt o noutate pentru cei din Letonia, eurodeputata fiind cunoscută drept agent de influență al Kremlinului încă de când a intrat pe scena politică, la finele anilor '80."Da, sunt un agent: un agent al păcii, pentru o Europă fără fascism, pentru drepturile minorităţilor şi pentru o Europă unită", a spus Zdanoka în prima sa intervenţie publică de la dezvăluirile privind presupusa ei colaborare cu FSB.Într-o dezbatere privind ingerinţele ruse în UE, programată tocmai ca urmare a cazului său, printre altele, europarlamentara letonă şi-a cerut "scuze pentru că nu am fost un agent de succes" şi a susţinut că responsabilii de politică europeană faţă de această regiune "veneau în mod voluntar" la forumurile UE-Rusia pe care ea le organiza şi îi mulţumeau pentru această iniţiativă."În 2004, UE vedea în Rusia un partener strategic. Zece ani mai târziu, a avut loc o schimbare oficială a nomenclatorului în legătură cu Rusia: de la parteneriat şi cooperare la contacte critice", a spus Zdanoka."Chiar şi aşa, insistăm că va fi imposibilă soluţionarea conflictului privind Ucraina dacă UE lucrează împotriva Rusiei. Acum, două decenii mai târziu, lumea pierde şansa la pace", a adăugat ea."Da, eşti o agentă a păcii, la fel ca Putin", i-a replicat sarcastic europarlamentara lituaniană Rasa Jukneviciene, care a intervenit în dezbatere imediat după europarlamentara letonă.Anterior, la sosirea ei în hemiciclu pentru sesiunea de vot, europarlamentara letonă a păstrat tăcerea şi nu a răspuns întrebărilor jurnaliştilor despre contactele ei cu FSB, inclusiv una adresată în limba rusă.Parlamentul European investighează contactele dintre Zdanoka şi FSB de când au devenit publice şi ar putea anunţa sancţiuni împotriva letonei pentru încălcarea codului de conduită al europarlamentarilor în săptămânile următoare, potrivit unor surse parlamentare.Politiciana letonă a recunoscut că a corespondat între 2004 şi 2013 cu o persoană identificată de anchetatori drept agent FSB, dar a negat că ar fi avut cunoştinţă despre legăturile acestei persoane cu serviciile secrete ruseşti.Dezvăluirile despre colaborarea ei cu FSB nu sunt o surpriză pentru cei familiarizaţi cu Letonia, unde a fost văzută ca un agent al influenţei ruse de când a intrat în politică la sfârşitul anilor 1980.De profesie matematician, Zdanoka, care s-a născut la Riga în 1950, a fost membră a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice între 1971 şi 1991 - aspect pe care îl menţionează de altfel pe pagina sa online a Parlamentului European - şi a devenit activă în sprijinirea intereselor Rusiei la începutul anilor 1990, după ce Letonia a devenit independentă.Zdanoka vorbeşte rusă, letonă, engleză şi franceză. 

Economie 2024-02-07 17:50:07

Qatarul, ţară majoritar musulmană din Goful Persic, şi-a reafirmat joi interdicţia, din motive religioase, de a consuma insecte, după ce la începutul lunii ianuarie Uniunea Europeană a aprobat o nouă insectă pentru consum.

Economie 2023-02-03 16:06:08

Trebuie identificate soluţii pentru a restricţiona exportul de substanţe chimice şi deşeuri periculoase de către state care nu le pot gestiona şi nu au capacitatea de a face acest lucru, a declarat, luni, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna. 

Economie 2022-08-29 11:41:12