Cercetătorii au reușit să readucă la viață viermi care fuseseră înghețați vreme de 46.000 de ani, scrie Sky News. Se crede despre aceste viețuitoare că au trăit în Era Pleistocenului și au fost descoperiți la 40 de metri adâncime în permafrostul siberian. De acolo au fost scoși din gheață și reînviați.

Viermii sunt din specia Panagarolaimus Kolymaensis, dispărută de mii de ani, și se aflau într-o stare latentă cunoscută cu numele de criptobioză prin care semnele lor vitale rămân aproape complet nedetectabile.

Cercetătorii au crezut, anterior, că aceste specii nu pot să rămână în această stare de conservare decât până la 40 de ani, însă aceste creaturi sunt atât de vechi încât au trăit în aceeași perioadă cu mamuții lânoși.

„Acest mic vierme ar putea să primească chiar un premiu Guiness pentru recordul mondial de a fi stat în stare latentă mai multă vreme decât ar fi crezut oricine că e posibil. Faptul că am putut să-i readucem la viață după 46.000 de ani m-a lăsat pur și simplu uluit”, a spus profesorul Teymuras Kurzchalia, unul dintre autorii principali ai studiului, publicat în jurnalul PLOS Genetics.

Creaturile au fost readuse la viață după ce au fost hrănite și hidratate – au supraviețuit mai puțin de o lună, însă de atunci au adus pe lume peste 100 de alte generații de viermi noi.

Până acum, cercetătorii au informații despre foarte puține animale care sunt capabile să se „suspende” biologic într-o stare între viață și moarte ca răspuns la condiții extrem de dificile.

Tardigradele, nematozii și alte creaturi acvatice microscopice, denumite rotifere, sunt printre puținele animale despre care se știe că pot să intre în starea de criptobioză.

Cercetătorii au comparat genomurile viermilor preistorici cu rudele lor din prezent, Caenorhabditis elegans, și au observat că aceste două specii au mai multe gene în comun.

Majoritatea dintre ele au legătură cu mecanisme de supraviețuire în condiții extrem de dure. Acest fapt este cu atât mai interesant cu cât speciile actuale de viermi se găsesc în zone temperate, în general.

Conform autorilor studiului, descoperirea ne arată că prin adaptarea și supraviețuirea într-o stare de criptobioză în locuri precum permafrostul, unele specii de nematode au potențialul de a rămâne vii vreme de mai multe ere geologice.

„Aceste constatări au implicații pentru înțelegerea noastră asupra proceselor evoluționare – generațiile se pot întinde de la zile la milenii, iar supraviețuirea pe termen lung a unor indivizi din unele specii înseamnă că pot fi restabilite linii de descendență dispărute”, spun autorii studiului.