Oamenii au fost mereu fascinați de marile misterele aflate în vastele întinderi ale spațiului cosmic, care așteaptă să fie descoperite. Nevoia noastră constantă de inovație și explorare ne-a ajutat să ajungem în locuri și să depășim obstacole de neimaginat până acum. Toate marile realizări ale omenirii au fost posibile grație ingeniozității umane și inovațiilor din domeniul științei și tehnologiei. Oamenii de știință se confruntă cu noi și tot mai complicate provocări determinate de marile necunoscute care vin la pachet cu pregătirea viitoarelor zboruri spațiale, a misiunilor de pe Lună și Marte. Acum, poți afla mai multe despre cele mai spectaculoase inovații tehnologice din noua serie documentară „NASA: Culisele Inovațiilor” difuzată la National Geographic începând cu 16 aprilie, la ora 21:00.
În noua serie documentară „NASA: Culisele Inovațiilor”, sunt prezentate pe larg poveștile inventatorilor, inginerilor și cercetătorilor care lucrează în cadrul Agenției Spațiale americane - una dintre cele mai mari companii din lume – și care colaborează la dezvoltarea celor mai noi inovații și tehnologii care vor face posibile viitoarele misiuni pe Lună și Marte.De succesul acestor misiuni depinde în mare măsură buna funcționare a roboților prevăzuți cu o multitudine de senzori și a roverelor cu inteligență artificială care vor trebui să funcționeze ireproșabil în condiții de gravitație zero.
Crearea de astfel de tehnologii, necesare în viitoarele expediții NASA către Lună și Marte, prezintă o mulțime de provocări în materie de design, proiectare și testare în simulări care încearcă să redea cât mai fidel condițiile reale din spațiul extraatmosferic.
„Condițiile meteo de la polurile Lunii sunt complet diferite comparativ cu cele pe care le întâlnim pe Marte”, a spus Jay Trimble, șeful Centrului de Cercetare Ames al NASA. „De exemplu, pe Marte e destul de frig: temperaturile de pe Marte sunt de zero grade, în schimb, la polurile Lunii vorbim de 40 de grade peste zero absolut Kelvin (-233 grade Celsius) în zonele aflate în partea întunecată a Lunii”.
Citește și: Al doilea pas mic pentru un om, următorul pas uriaș pentru omenire: Cum pregătește NASA noua misiune pe Lună cu echipaj uman
„Sunt regiuni (în partea întunecată a Lunii) care nu au văzut lumina Soarelui de sute de milioane, chiar miliarde de ani. Când ne confruntăm cu un asemenea nivel de incertitudine, trebuie să știm ce fel de roboți să proiectăm”, a adăugat Jay Trimble.
Pare o sarcină extrem de futuristică, ori o scenă desprinsă mai degrabă dintr-un film SF, dar inginerii NASA chiar trebuie să facă asta: să construiască roboți și dispozitive care gândesc și acționează autonom.
Astfel, viitorii roboți care urmează a fi trimiși în misiunile lunare și marțiene sunt testați în simulări care încearcă să recreeze cât mai bine condițiile din spațiu, în condiții lipsite de gravitație și lumină.
„Ne confruntăm cu ceea ce noi numim «Necunoscute pe care le cunoaștem» și «Necunoscute pe care nu le cunoaștem». În cazul «Necunoscutelor cunoscute», știm că putem simula condițiile de gravitație zero sau diferențele de lumină din spațiu. În ceea ce privește toate aceste necunoscute pe care le știm, încercăm să simulăm cât mai bine condițiile respective aici, pe Pământ”, a spus Brian Roberts, Robotic Technologist în cadrul Satellite Servicing Projects Division din cadrul Centrului de Zbor Spațial Robert Goddard din cadrul NASA.
Centrul de Zbor Spațial Goddard este unul dintre cele zece centre NASA și un mare laborator de cercetare situat la nord de Washington, DC. Este cea mai mare organizație cu oameni de știință și ingineri din Statele Unite, care are peste 10.000 de angajați. Sarcina lor este să extindă cunoștințele despre Pământ, Sistemul Solar și Univers. Vom vedea în culisele muncii lor și echipamentele extraordinare pe care le folosesc. Veți afla despre cele mai recente planuri și provocări.
Brian Roberts, alături de echipa sa de ingineri, dezvoltă tehnologiile sofisticate necesării operării roboților însărcinați cu „întreținerea” sateliților aflați pe orbita terestră („satellite servicing”). De asemenea, inginerii NASA dezvoltă sisteme capabile să simuleze mișcările dinamice ale unui sistem robotic ce interacționează cu diverse obiecte în spațiu și platforme industriale robotice care simulează mișcarea diferitelor obiecte spațiale (exemplu: Stația Spațială Internațională).
„Am făcut experimente pe Stația Spațială Internațională (ISS)”, a spus Brian Roberts. „Am avut un robot orientat spre un satelit, în timp ce ISS orbita în jurul Pământului. În timpul celor 90 de minute (timpul în care ISS face o revoluție completă în jurul Pământului) am avut condiții diferite de lumină. Lumina de la răsăritul Soarelui făcea ca negrul și auriul să arate la fel. În altă zonă nu aveam deloc lumină, dar luminile/ reflectoarele roboților pe care îi aveam instalați ne-au furnizat culorile corecte”.
În același timp, cercetătorii NASA petrec mult timp gândindu-se la „necunoscutele necunoscute” care pot apărea în viitoarele misiuni spațiale.
„Sunt multe lucruri pe care nu le putem prezice, nu știm cum pot apărea acestea, cum să garantăm că nu se vor produce, iar dacă se întâmplă totuși, să știm ce să facem. Petrecem mult timp cu inginerii noștri în încercarea de a simula cât mai bine misiunea și elementele necunoscute ale misiunii”, a spus Brian Roberts.
Inginerii de la Centrul de Zbor Spațial Goddard testează echipamentele în condiții de gravitație zero în zboruri speciale cu avioanele care efectuează zboruri parabolice: după o traiectorie de zbor la orizonatală, aeronava începe să urce gradual. După faza de urcare, puterea motorului e redusă, iar avionul intră într-o cădere liberă care durează în jur de 20 de secunde, timp în care se produce fenomenul de imponderabilitate (gravitație zero).
Noua serie „NASA: Culisele Inovațiilor” e alcătuită din șase episoade distincte. Primul episod al seriei va putea fi urmărit în România la National Geographic, începând de marți, 16 aprilie, la ora 21:00.