Marea Caspică este cea mai întinsă mare interioară și, totodată, cel mai mare lac de pe planetă, cu o suprafață mai mare decât cea a Germaniei. Din cauza construcției de baraje, exploatării resurselor naturale, poluării și crizei climatice, Marea Caspică este într-un declin „catastrofal”, iar unii experți se tem că nu își va mai reveni niciodată, scrie CNN.
În timp ce schimbările climatice provoacă creșterea nivelului apei în oceanele de pe întreaga planetă, este o cu totul altă poveste pentru mările interioare și lacuri. Acestea depind de un echilibru fin între apa adusă de râurile și de ploaie și apa care se pierde prin evaporare.
Acest echilibru se află într-un proces de transformare, în timp ce planeta continuă să se încălzească, ceea ce provoacă micșorarea multor astfel de lacuri.
Un exemplu nu foarte îndepărtat care ar putea prevesti viitorul Mării Caspice îl reprezintă Marea Aral, aflată între Kazahstan și Uzbekistan. Cândva, era unul dintre cele mai mari lacuri din lume, dar acum aproape că a dispărut cu totul, din cauza activităților omului și a crizei climatice.
De mii de ani, nivelul apei din Marea Caspică a fost inconstant, însă declinul a accelerat puternic în ultimele decenii. Activitățile umane joacă un rol important – țările din regiune au construit rezervoare și baraje.
În Marea Caspică se varsă 130 de râuri, cu toate că 80% din volumul de apă vine de la un singur râu: Volga – cel mai lung râu din Europa, care străbate centrul și sudul Rusiei.
Rusia a construit 40 de baraje și mai are alte 18 în dezvoltare, ceea ce a redus fluxul de apă care intră în Marea Caspică.
Dar schimbările climatice joacă și ele un rol tot mai important, grăbind procesul de evaporare a apei și făcând ploile tot mai rare.
Nivelul apei din Marea Caspică ar putea scădea cu până la 18 metri până la finalul secolului, potrivit unui studiu condus de Matthias Prange, cercetător de la Universitatea din Bremen.
Conform altor studii, scăderea ar putea ajunge chiar la 30 de metri până în 2100. Chiar și în scenariile mai optimiste, părțile mai puțin adânci din nordul Mării Caspice, în apropierea țărmului de azi al Kazahstanului, ar urma să dispară.
Pentru țările cu ieșire la Marea Caspică, situația este una de criză. Zonele de pescuit se vor micșora, turismul va fi în declin și transportul pe mare ar avea de suferit, întrucât vasele mari nu ar mai putea să oprească în porturile de mică adâncime precum Aktau din Kazahstan.
Criza ar putea avea și consecințe geopolitice. Cele cinci țări de la Marea Caspică ar putea intra într-o cursă pentru extragerea unei cantități cât mai mari de apă și ar putea izbucni noi conflicte pentru rezervele de petrol și gaze care ar deveni accesibile odată cu schimbarea configurației țărmului.
Situația este deja dezastruoasă pentru speciile rare de animale sălbatice care trăiesc în Marea Caspică. Printre acestea se numără morunul, sursa a 90% din tot caviarul din lume, și foca caspică, un animal care nu se mai găsește niciunde altundeva pe Pământ – ambele specii sunt amenințate cu dispariția.
Marea Caspică a fost izolată de restul mărilor și oceanelor de cel puțin 2 milioane de ani, ceea ce a dat naștere unor „creaturi bizare”, precum „foarte ciudatele moluște” care se găsesc aici, potrivit cercetătorului Frank Wesselingh.
Retragerea apei reduce și nivelul de oxigen din adâncurile Mării Caspice, ceea ce „i-ar putea nimici pe ultimii supraviețuitori ai milioanelor de ani de evoluție”, a mai spus Wesselingh. Este „o criză uriașă despre care aproape nimeni nu știe”.
Soluțiile acestei crize nu sunt deloc ușoare. Marea Caspică este o regiune marcată de instabilitate politică care este împărțită de cinci țări – fiecare dintre ele va fi afectată de acest declin în mod diferit.
Dacă nu se iau măsuri colective, dezastrul din Marea Aral s-ar putea repeta și în Marea Caspică. Nu există nicio garanție că ea „se va întoarce la un ciclu normal și natural”, a explicat și Vali Kaleji, cercetător al Universității din Teheran.
Liderii lumii se vor aduna luna viitoare în capitala Azerbaidjanului, Baku, pentru COP29, summitul climatic anual organizat în cadrul Națiunilor Unite, unde vor discuta despre criza climatică, din umbra multelor platforme petroliere care se întind peste tot în această parte a Mării Caspice.
Președintele țării, Ilham Aliev, a spus că declinul Mării Caspice este „catastrofal” și devine un dezastru ecologic, dar, în același timp, Azerbaidjanul plănuiește să își extindă producția de combustibili fosili care contribuie la acest declin.