Curtea Europeană a organizat o sesiune de întrebări și răspunsuri, după decizia prin care a respins cererea lui Călin Georgescu prin care a contestat anularea alegerilor prezidențiale din România din data de 8 decembrie 2024. Reprezentanții Curții subliniază că nu era în atributul său să se pronunțe pe o astfel de speță, deoarece „nu se referea la un proces, astfel că această plângere era inadmisibilă pentru că nu era relevantă pentru fapte.
Reprezentații Curții au vorbit despre modul în care Călin Georgescu a depus plângerea la CEDO, chiar dacă nu este în competența instituției să se pronunțe pe o astfel de speță. Redăm mai jos sesiunea de întrebări și răspunsuri puse la dispoziție de către biroul de presă a Curții:
Întrebare: A anulat Curtea Europeană alegerile din România?Răspuns: Nu. Curtea Constituțională a României a fost cea care a decis să anuleze alegerile prezidențiale deoarece a constatat că au existat nereguli la vot care au ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea alegerilor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a judecat corectitudinea alegerilor sau decizia de anulare decizie.Întrebare: Așadar, cum a ajuns acest caz la Curtea Europeană?Răspuns: Călin Georgescu, un candidat la alegerile prezidențiale din România din 2024, a sesizat Curtea. El s-a plâns în temeiul articolului 3 Protocolul 1 la Convenție (dreptul la alegeri libere) cădecizia Curții Constituționale a României de a anula alegerile prezidențiale a fost nedreaptă față de el.Întrebare: Curtea Europeană a fost de acord cu decizia Curții Constituționale?Răspuns: Curtea Europeană nu a fost nici de acord, nici în dezacord cu Curtea Constituțională. Curtea Europeană a constatat că Parlamentul României este singura autoritate legislativă dințară, nu Președinția; prin urmare, dreptul la alegeri libere pentru alegerea legislativului, astfel cum garantat de Convenția Europeană, nu se aplica în acest caz.Întrebare: Ce spune dreptul la alegeri libere?Răspuns: Articolul 3 din Protocolul nr. 1 (dreptul la alegeri libere) prevede că statele trebuie „să asigure libera exprimare a opiniei poporului în alegerea legislativului”. Ca atare, acesta se aplică numai alegerilor pentru o legislativ, nu și la alegerile prezidențiale.
Reprezentanții Curții au venit cu lămuriri și privind celelalte plângeri ale lui Călin Georgescu.
Întrebare: Dar cum rămâne cu toate celelalte plângeri formulate de domnul Georgescu?Răspuns: Curtea a examinat toate argumentele domnului Georgescu. Acesta se plânge în temeiul articolelor 6 și 13 că nu a avut parte de un proces echitabil. Dar cauza sa nu se referea la un proces, astfel că această plângere era inadmisibilă deoarece nu era relevantă pentru fapte.Întrebare: Și cum rămâne cu argumentele sale conform cărora decizia Curții Constituționale a subminat libertatea de a participa la procesul democratic, în specia libertatea de asociere politică?Răspuns: Domnul Georgescu nu a prezentat niciun argument de fapt și de drept în susținerea plângerilor sale, astfel încât nu oferă Curții elemente pe care să le ia în considerare.
Concomitent, Curtea relevă că situația în care a ajuns Georgescu nu este unică.
Întrebare: Este aceasta o decizie cu totul excepțională?Răspuns: Nu. Această decizie este în deplină concordanță cu deciziile anterioare ale Curții.Întrebare: Această decizie poate fi atacată cu recurs?Răspuns Nu, deciziile de inadmisibilitate sunt definitive.
Întrebare: Cine poate introduce o cerere în fața Curții Europene?Răspuns: Orice persoană fizică, inclusiv cetățenii statelor membre, precum dl Georgescu, poate depune o cerere la Curtea Europeană dacă consideră că un stat i-a încălcat drepturile protejate de Convenție sau de Protocoalele sale.Întrebare: Această cauză are legătură cu Uniunea Europeană?Răspuns: Nu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu este afiliată la Uniunea Europeană, iar cauza nu are nimic de-a face cu apartenența României la UE.
Reamintim, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins joi, 6 martie, cererea lui Călin Georgescu prin care a contestat anularea alegerilor prezidențiale din România din data de 8 decembrie 2024. Decizia a fost luată în unanimitate de către cei trei judecători care au judecat cazul și este definitivă, potrivit unui comunicat al Curții. În 21 ianuarie, CEDO a respins o cererea depusă de Georgescu, prin care solicita suspendarea deciziei CCR de anulare a alegerilor ca măsură provizorie până la judecarea cauzei asupra căreia Curtea s-a pronunțat definitiv astăzi.