Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât miercuri la 8,06% pe an, de la 8,14% pe an, marţi, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Scăderea zilnică de 0,08% este cea mai mare înregistrată de ROBOR la 3 luni în ultimele 20 de luni. O scădere zilnică mai mare s-a înregistrat pe 18 ianuarie 2021, când indicele a scăzut de la 1,78% la 1,59%.

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât miercuri la 8,21% pe an, de la 8,27%, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,33% pe an, de la 8,36% pe an marți.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat marţi, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei, că băncile au cam sărit calul cu indicele ROBOR şi s-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară.

"Aici iarăşi cred că e nevoie de unele explicaţii. De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Naţională şi cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight. Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe. De mai bine de 4 - 5 luni s-a decuplat Robor-ul. Aşa ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înţelege ce s-a întâmplat e nevoie de două lucruri. Unu: acestea sunt dobânzi de piaţă. Şi pieţele au tendinţa aceasta să supra-reacţioneze. Aşa funcţionează pieţele peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză, de tensiune. Overreaction este în engleză. Sunt şi alţi termeni: overshoot / undershoot. Deci găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme", a spus Mugur Isărescu.

El a explicat că şi pe pieţele valutare se întâmplă acest lucru, dar şi pe pieţele monetare sau la bursă. Guvernatorul a declarat că acum am asistat la un overshoot.

În aceste condiţii, guvernatorul BNR le-a transmis un mesaj personal băncilor: să se uite cu mai multă atenţie şi la mesajele Băncii Naţionale. El a declarat că "speră şi crede" că atunci ROBOR-ul la 3 luni se va apropia de rata de politică monetară.