Lucian Heiuș și-a anunțat, luni, demisia prin intermediul unui comunicat. Președintele ANAF spune că regretă că nu a putut duce până la capăt procesul de modernizare al ANAF și proiectele începute. În același document, Heiuș a făcut un scurt bilanț al instituției pe care a condus-o, și pe lângă prezentarea câtorva plusuri la colectare față de anul anterior, reiese și că „faţă de programul comunicat de Ministerul Finanţelor, se înregistrează un minus de 8,9 miliarde lei, din care 8,5 miliarde lei sume necolectate de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili”, direcție condusă de fostul ministru al Finanțelor, Ionuț Mișa, numit de PSD.

Lucian Heiuș afirmă că în 2022, ANAF a reuşit să colecteze la buget 353,3 miliarde lei, cu 58 miliarde mai mult faţă de anul precedent, şi să ramburseze TVA în valoare de 27,99 miliarde lei, faţă de anul anterior când s-au rambursat doar 24,34 miliarde lei.

În primele cinci luni din 2023, s-a rambursat TVA în valoare de 11.451 milioane lei, şi s-au încasat 148,02 miliarde lei, cu 9,4 miliarde lei mai mult decât în perioada similară a anului precedent. Iar faţă de programul comunicat de Ministerul Finanţelor, se înregistrează un minus de 8,9 miliarde lei, din care 8,5 miliarde lei sume necolectate de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, spune șeful demisionar al ANAF.

În urmă cu o lună, datele Fiscului arătau că marile companii au virat ceva mai puțini bani la stat în primele trei luni, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, nu pentru că ar fi acumulat arierate, adică datorii restante, ci pentru că mediul economic a fost mai dificil.

În privința arieratelor se observă o situație previzibilă - firmele private plătesc iar cele de stat, nu. În primul trimestru, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, arieratele mediului privat s-au redus cu circa 8%, în timp ce cele ale firmelor de stat au crescut cu peste 8%.

Sigur că nu toate companiile deținute de stat au datorii. Cele din sectorul energetic, de exemplu, precum Romgaz sau Nuclearelectrica, sunt mari contributori la buget. Altele, însă, precum companiile feroviare, au un istoric îndelungat de probleme financiare.

Discuția despre banii pe care îi varsă marile firme în vistieria statului a avut loc luna trecută în contextul în care Guvernul constată că veniturile sunt sub așteptări. Sunt câteva zone unde lucrurile se prezintă prost. Încasările din impozitul pe profit sunt mai mici cu 44% față de anul trecut, o situație care reflectă un mediu economic mai dificil.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat la începutul lunii aprilie, după dezbaterile din Parlament, că măsurile avute în vedere de Coaliţie pentru a reduce cheltuielile nu sunt o rectificare bugetară, ci o ordonanţă care să includă măsuri fiscal-bugetare cu scopul de a avea o economie la bugetul de stat de 20 miliarde lei.

Acesta a spus că nu este, de fapt, vorba despre o „gaură la buget”, ci de o „încetinire pe încasările de la veniturile pe primul trimestru”.

„Nu există o gaură la buget. În primul rând, avem o încetinire pe încasările de la veniturile pe primul trimestru, în jur de 4,7 miliarde lei, faţă de estimat. Acum este şi o dinamică dintr-o anumită perspectivă a încasărilor la buget. Sunt foarte multe încasări care îţi vin în primul semestru mai spre sfârşit, în sensul în care impozitul pe profit se încasează în iunie, avem declaraţia unică pe impozitul pe venit. Adică sunt lucruri care se reglează, dar aşa cum am făcut şi anul trecut, pentru a putea să nu avem o mărire a deficitului, un avans al deficitului de aşa natură încât să nu comporte ajustări prea târziu, am luat o decizie în coaliţie, noi facem analiză trimestrială, iar decizia domnului prim-ministru şi decizia liderilor a fost să facem o ajustare pe cheltuieli. Acea ajustare, şi aici poate apare confuzia, este în valoare de circa 20 miliarde lei pe total buget consolidat al statului. Acum trebuie văzută şi din altă perspectivă – bugetul general consolidat al statului are o valoare de cheltuieli de 608 miliarde, deci acest 20 miliarde lei până la urmă e un 3,3%”, a declarat ministrul.