Pașaportul este un document oficial de călătorie, care oferă posibilitatea cetățenilor români de a intra ori ieși din țară prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis publicului. Documentul se folosește, în special, în afara granițelor țării și este eliberat de către Ministerul Afacerilor Interne prin Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte. România a introdus pașapoartele biometrice începând cu data de 31 decembrie 2008.

Pentru a călători în Uniunea Europeană, românii pot folosi atât pașaportul, simplu sau biometric, cât și cartea de identitate. Pașaportul biometric conține un cip cu informații personalizate, unice, pentru fiecare persoană în parte.

Pașaportul biometric sau electronic, potrivit denumirii comune, este documentul care conține înregistrări electronice ale datelor personale. Mai exact, în momentul în care o persoană solicită eliberarea unui pașaport biometric, acesteia i se va face o fotografie digitală și i se vor prelua amprentele de la degetul arătător drept și stâng.

Regula generală este de preluare a amprentelor plane ale arătătorului stâng şi drept, iar în cazul în care aceste amprente nu au calitate corespunzătoare şi/sau prezintă leziuni este necesar să se înregistreze amprentele plane de bună calitate a degetelor mijlocii, inelarelor sau mari. (Se va menţiona degetul de la care s-a prelevat amprenta, pentru a putea fi verificat degetul corect.)

Toate aceste informații biometrice sunt stocate în cipul documentului (pașaportului).

După personalizarea pasaportului simplu electronic şi transmiterea acestuia la autoritatea competentă să îl elibereze, datele biometrice stocate în bazele de date de producţie se şterg prin procedura automata, potrivit Ministerului Afacerilor Externe.

Stocarea amprentelor până la momentul eliberării paşaportului către cetăţean este necesară pentru ca, în cazul în care se constată, în momentul eliberării paşaportului, neconcordanţe între datele tipărite pe acesta şi datele reale ale solictantului (erori de operare la nume, prenume, data naşterii etc), paşaportul să poată fi produs din nou, cu corecţiile necesare, fără a mai fi nevoie de depunerea unei noi cereri şi înregistrarea amprentelor.

Pentru eliberarea pașaportului electronic pentru minorii sub 14 ani, sunt necesare și următoarele documente:

La depunerea documentelor, prezenta minorului este obligatorie. La depunerea cererii, minorului i se preiau impresiunile digitale şi imaginea facială (minorii cu vârsta sub 12 ani sunt exceptati de la obligaţia de furnizare a impresiunilor digitale

Există patru tipuri de pașapoarte românești:

Prețul pentru eliberarea pașaportului biometric depinde de vârsta, astfel:

Taxa pentru pașaport poate fi plătită:

Plata poate fi făcută și fără să ai cont pe platformă. Se vor completa câmpurile obligatorii cu date personale precum: nume și prenume titular, CNP titular, CNP al persoanei care face plata, adresă de e-mail.

În funcție de volumul cererilor aflate în curs de soluționare, la nivel national, termenul poate fi mai mic de 5 zile lucrătoare sau, în perioadele foarte aglomerate, acesta poate fi de până la 10 zile lucrătoare.

Se poate verifica timpul mediu de eliberare a pașapoartelor simple electronice, înregistrat la nivel national, în săptămâna anterioare accesând site-ul Ministerului Afacerilor Interne (Direcția Generală de Pașapoarte) - status pașaport - verificare status emitere pașaport electronic. Aici vei completa, după caz, numărul cererii pe care ai primit-o în momentul în care ai făcut pașaportul sau CNP și data depunerii cererii.

Datele stocate în pașaportul biometric (fotografie digitală, amprente, date persoanale) sunt sigure, datorită tehnologiei avansate de criptare și protecția datelor, astfel că, falsificarea documentului poate fi dificilă.

În prezent, noua generație de pașapoarte electronice românești înglobează nu numai elemente de securitate cu cea mai mare eficiență și utilitate în contracararea încercărilor de contrafacere sau falsificare, ci și elemente de identitate națională, purtând în paginile sale reprezentări grafice ale României: Delta Dunării, Cascada Bigăr, Lacul Roșu, Sfinxul din Parcul Național Bucegi, Peștera Scărișoara, Detunatele din Munții Metaliferi, Mausoleul de la Mărășești, Arcul de Triumf, Orașul medieval Sighișoara, Cetatea Sucevei, Castelul Corvinilor, Mănăstirea Curtea de Argeș, Mănăstirea Tismana și Mănăstirea Bârsana, potrivit Poliției de Frontieră.

În caz de pierdere sau furt, datele biometrice nu pot fi copiate sau reproduce, iar asta poate preveni posibilele fraude.

Procesul de verificare la punctele de control este mult mai eficient, iar asta reduce timpul de așteptare.

Pașapoartele biometrice sunt recunoscute și la nivel internațional, iar utilizarea acestora la punctele de control la frontieră nu mai implică, în multe cazuri, intervenția unui ofițer de control ori alte proceduri suplimentare.