Protest inedit față de creșterea prețurilor la alimente, dar și la alte categorii de produse. Oamenii au refuzat să mai meargă în supermarketuri pentru cumpărături, iar comercianții au înregistrat scăderi serioase ale vânzărilor. Comercianţii din Croaţia înregistrau vineri o cifră de afaceri mai mică cu 42% faţă de vinerea trecută, o consecinţă a apelului la boicotarea magazinelor lansat de Asociaţiile pentru protecţia consumatorilor pentru a denunţa umflarea preţurilor. A început în Croația, dar s-a extins în țările balcanice, scrie Euronews.
"Astăzi nu cumpărăm nimic. Nici din magazine şi nici online. Nu facem nicio plată", a cerut Josip Kelemen, de la asociaţia „Hallo, Inspektore”, într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.
„Consumatorii au devenit o pradă şi toată lumea ne vânează pentru că am rămas tăcuţi, până astăzi. Acum, vocea consumatorilor se face auzită, chiar şi dincolo de graniţe”, a explicat Josip Kelemen, cel care a lansat mişcarea de protest printr-un prim apel la boicotarea magazinelor în data de 24 ianuarie, şi reluarea acţiunii în data de 31 ianuarie.
Potrivit datelor furnizate de administraţia fiscală, în ziua de vineri, 24 ianuarie, boicotul a dus la scăderea cu 53% a vânzărilor comercianţilor, comparativ cu vinerea precedentă.
De asemenea, „Hallo, Inspektore” i-a invitat pe croaţi să boicoteze în special trei lanţuri de magazine: Lidl, Eurospin şi dm, pentru o săptămână, începând de joi, şi să nu cumpere băuturi răcoritoare, apă îmbuteliată sau detergent.
Potrivit Asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor, în ultimii trei ani preţurile alimentelor au crescut cu peste 30%, cu o creştere de 58% la ouă şi de 44% la pâine.
"Este important să arătăm cu toţii că ne-am săturat", afirmă Maja, o studentă la economie.
„Ar trebui, de asemenea, să ne revizuim obiceiurile de consum şi să încetăm să mai cumpărăm lucruri de care nu avem nevoie”, adaugă studenta în timp ce este intervievată pe o stradă din Zagreb, unde în mod neobişnuit magazinele sunt goale.
Preţurile în Croaţia, care în 2024 a înregistrat cea mai puternică inflaţie din zona euro, au crescut cu 4,5% în luna decembrie, faţă de o medie de 2,4% în zona euro, la care Croaţia a aderat în 2023.
Pentru mulţi consumatori, adoptarea monedei euro este motivul principal al scumpirilor. Însă numeroşi economişti susţin că nici moneda euro şi nici distribuitorii nu sunt vinovaţi pentru inflaţie.
Economiştii dau mai degrabă vina pe deceniile de diminuare a producţiei agricole, pe creşterea masivă a importurilor, pe dependenţa puternică de turism a economiei croate şi pe creşterea sectorului public, care în 15 ani a urcat de la 400.000 până la 500.000 de angajaţi.
Ca răspuns la boicot, Guvernul croat a impus un preţ maxim la 70 de produse de consum curent iar Konzum, cel mai mare lanţ de supermarketuri din Croaţia, a anunţat o îngheţare sau reducere a preţurilor la 250 de produse timp de patru luni.
La rândul său, Kaufland, un lanţ german prezent pe piaţa din Croaţia, a anunţat o scădere a preţurilor la peste 1.000 de produse, începând cu data de 5 februarie.
"Atunci de ce au majorat preţurile înainte?", se întreabă Jadranka Simunic, o pensionară din Zagreb.
Campania de boicot a fost lansată pentru prima dată în Croația vinerea trecută, dar acum a fost preluată și în alte țări balcanice, după ce a câștigat popularitate pe rețelele de socializare.
Oamenii boicotează magazinele din cauza creșterii prețurilor
Mișcarea de protest s-a extins și în alte țări din Balcanii de Vest, precum Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Serbia.
Prim-ministrul Muntenegrului, Milojko Spajić, s-a alăturat chiar boicotului declarând că „în calitate de cetățean susțin o astfel de acțiune” într-un interviu TV cu postul public al țării în această săptămână.