Infecția cu Listeria se poate produce, în principal, pe cale digestivă, prin consumul unor alimente contaminate. Listerioza este o boală cauzată de bacteria Listeria, în special de Listeria monocytogenes, un cocobacil Gram pozitiv, care se regăsește frecvent în mediul înconjurător atât la sol, apă, produse vegetale, cât și produse din carne, lactate nepasteurizate sau alte alimente contaminate.

Listerioza este o bacterie cu o rezistență mare la condiții adverse precum temperaturi scăzute și poate supraviețui în diferite medii. Mai multe categorii de persoane se pot infecta, iar efectele pot fi grave, în special pentru femei însărcinate și persoane în vârstă.

“Consumul de alimente contaminate este principala cauză a infecției și, ulterior, manipularea necorespunzătoare a alimentelor sau procesarea alimentelor în condiții nepotrivite. Bacteriile ajung în alimente și, ulterior, în organismul uman.

Listeria poate contamina o varietate de alimente, iar cele mai comune sunt: produsele lactate nepasteurizate precum lapte, brânza proaspătă, dar și carnea crudă sau insuficient gătită ori legume și fructe crude care nu au fost spălate înainte de consum”, a declarat pentru Digi24 Medic Primar Boli Infecțioase Adrian Marinescu, Director medical Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș” din București.

Lipsa igienei în timpul manipulării alimentelor sau folosirea unor instrumente de gătit necurățate corespunzător pot contrinui la contaminarea acestora cu bacteria Listeria monocytogenes.

Persoanele care au un sistem imunitar slăbit ori care suferă de anumite afecțiuni medicale cronice precum diabet sau boli renale, pot fi mai succeptibile la infecții severe cu Listeria;

Femeile însărcinate sunt vulnerabile la Listerioză, deoarece, în timpul sarcinii, pot avea unele dintre ele, sistemul imunitar slăbit. De asemenea, pot fi purtătoare de listerii în tractul genital, iar nou-născutul se poate infecta de la mama, pe cale intrauterină (hematogenă) sau în timpul travaliului/nașterii naturale.

Listerioza în timpul sarcinii poate avea consecințe grave pentru făt, inclusive avort spontan sau naștere prematură, dacă nu este tratată corespunzător, potrivit indicațiilor medicului.

Nou născuții pot fi susceptibili la infecții severe din cauza bacteriei, deoarece au un sistem imunitar în curs de formare.

“Important de precizat este faptul că, femeile care alăptează pot transmite bacteria nou-născutului prin laptele matern. Dacă boala nu este tratată în timp util, cu medicamentația adecvată, pot exista infecții grave cum ar fi meningita. Simptomele listeriozei pot apărea imediat, la anumite persoane, dar și la câteva zile sau chiar săptămâni de la expunerea la bacterie”, precizează medicul Adrian Marinescu.

În cazul listeriozei, simptomele pot să difere în funcție de severitatea infecției, de organismul persoanei afectate și pot semănă, la început, cu simptomele de răceală sau gripă. Pot exista persoane purtătoare ale bacteriei Listeria, care să nu prezinte simptome evidente.

Însă, pot și apărea simptome precum:

Diagnostcul listeriozei se stabilește de medicul specialist în boli infecțioase ori de medicul gastroenterolog. Pentru un diagnostic precis, medicul poate recomanda investigații și analize suplimentare precum:

"Tratamentul pentru listerioză este dat doar de către medicul specialist și implica administrarea de antibiotic, pentru a combate infecția. Durata tratamentului poate varia în funcție de gravitatea infecției, dar și de locația acesteia și starea generală de sănătate a pacientului diagnosticat", spune medicul Adrian Marinescu.

Pe lângă tratamentul medicamentos, poate fi necesară și spitalizarea, dacă pacientul suferă de listerioză severă, precum meningită sau septicemie. Tratamentul timpuriu poate reduce risul apariției complicațiilor grave asociate cu infecția Listeria.

Prevenirea infecției cu Listeria implică adoptarea unor măsuri stricte de igienă alimentară și de comportament printre care:

Spălarea tuturor alimentelor înainte de consum;

Spălarea mâinilor înainte de a intra în contact cu orice aliment, fie el crud sau gătit;

Manipularea și gătirea alimentelor în condiții igienice, evitarea contaminării și contactului între alimentele crude cu cele gata de consum, mai ales carnea crudă cu alte tipuri de alimente;

Evitarea consumului de produse lactate nepasteurizate, produse lactate moi sau brânză proaspătă;

Păstrarea alimentelor în condiții optime pentru a preveni multiplicarea bacteriilor;

Gătirea alimentelor la temperaturi optime pentru a distruge bacteriile. Se recomandă folosirea unui termometru alimentar pentru a verifica dacă alimentele sunt gătite complet;

Curățarea și dezinfectarea suprafețelor de gătit/lucru, dar și a ustensilelor și echipamentelor folosite în pregătirea alimentelor.