Europa este bântuită de fantoma lui Donald Trump. O victorie a fostului președinte american în alegerile din noiembrie le va da și mai mult curaj partidelor populiste din Europa și le va facilita procesul de normalizare – într-un mod asemănător cu ceea ce s-a întâmplat și în SUA, scrie Politico.
Ceea ce îi îngrijorează acum pe oficialii europeni are mai puțin de-a face cu consecințele economice și de securitate pe care le-ar avea o victorie a lui Trump și mai mult cu ce ar însemna o întoarcere a sa la Casa Albă pentru politicile Europei.
Cei mai mulți oficiali UE cred că sprijinul american pentru Ucraina ar fi mai slab și pun sub semnul întrebării sprijinul SUA pentru NATO.
Este de așteptat ca Trump să pornească o campanie de naționalism economic bazat pe tarife, protecționism și excluderi de pe piață care, fără îndoială, ar face rău ambelor economii.
Oficialii de la Bruxelles înțeleg că impactul unui al doilea mandat al lui Trump la Casa Albă va fi unul major, însă sentimentul dominant este că o Europă cu 450 de milioane de oameni este capabilă să facă față consecințelor. Mai puțin, poate, când vine vorba de politicile interne.
O a doua victorie a lui Trump va avea un impact pronunțat asupra politicilor naționale din Europa, ceea ce le-ar putea da un avânt mare partidelor și mișcărilor populiste care adoptă aceleași politici iliberale pe care Trump și mișcarea „Make America Great Again” le-au lăudat de ani de zile.
Când vicepreședinta Statelor Unite, Kamala Harris, principala contracandidată a lui Trump la alegerile prezidențiale, a spus că „liderii lumii râd de Donald Trump” în timpul dezbaterii televizate din luna septembrie, Trump a scos în evidență faptul că a primit toată susținerea din partea premierului maghiar Viktor Orban – „unul dintre cei mai respectați bărbați, ei îl numesc un bărbat puternic”.
Potrivit lui Trump, și Orban îl consideră pe el „cel mai respectat, cel mai de temut om”.
Liderul Ungariei nu este nici pe departe singurul care îl susține pe Trump. De la Björn Höcke și partidul Alternativa pentru Germania, la Geert Wilders al Olandei și Partidul Libertății, lidera opoziției din Franța, Marine Le Pen, și al ei partid, Adunarea Națională (RN), și până la premiera Italiei, Giorgia Meloni, și partidul Frații Italiei – pentru toți aceștia, Trump reprezintă imaginea liderului de succes al societății moderne.
Forțele europene de centru au depins deja de sprijinul extremei drepte pentru a câștiga sau păstra puterea în multe țări din Europa: în Croația, Cehia, Finlanda, Ungaria, Italia, Olanda și Slovacia sunt coaliții de guvernare din care fac parte partide de extremă dreapta.
Mai mult, guvernul suedez depinde de ajutorul extremei drepte, iar noul guvern de centru-dreapta al Franței va putea să guverneze doar cu sprijinul ascuns al partidului lui Le Pen.
Toate aceste partide de extremă dreapta au multe poziții asemănătoare cu cele susținute de Trump: sunt naționaliste și anti-imigranți, mai mult sau mai puțin proruse și, cu excepția lui Meloni, se opun continuării sprijinului pentru Ucraina.
Dau vina pe problemele economice și sociale cu care se confruntă țările lor pe alții, precum străinii, persoanele de culoare, non-creștinii sau alți țapi ispășitori. Sunt eurosceptici și, în unele cazuri, anti-NATO. Politicile lor sunt profund iliberale și se concentrează pe limitarea independenței presei, dominarea sistemului judiciar și controlarea băncii centrale.
Mulți europeni se tem de posibilul sfârșit al ordinii mondiale conduse de SUA dacă Trump va câștiga, însă mulți alții văd în victoria lui Trump o renaștere al leadership-ului global american – un rol, totuși, foarte diferit de cel cu care lumea s-a obșinuit din 1945 și până în prezent.
Cu toate că alegerile prezidențiale din SUA sunt decise de votanții americani, ele vor avea consecințe globale. Alegerile prezidențiale din noiembrie ar putea fi cea mai importantă cursă din 1860 și până în prezent, urmând să producă efecte majore pentru democrație în toată lumea.