Rusia se pregăteşte de un război lung împotriva Ucrainei, căreia aliaţii din cadrul NATO trebuie să continue să-i furnizeze arme până când preşedintele Vladimir Putin înţelege că „nu poate câştiga pe câmpul de luptă”, a declarat vineri pentru AFP secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. 

La aproape zece luni după invazia Moscovei asupra Ucrainei, forţele ucrainene au provocat Kremlinului o succesiune de înfrângeri care au permis eliberarea mai multor teritorii. Dar "nimic nu indică faptul că Putin a renunţat la obiectivul său de a controla Ucraina", a avertizat secretarul general al NATO.

"Nu trebuie să subestimăm Rusia. Ea se pregăteşte pentru un război lung", a declarat Stoltenberg în cadrul unui interviu pentru AFP, potrivit Agerpres. "Vedem că încearcă să mobilizeze mai multe forţe, că este pregătită să sufere şi numeroase pierderi, că încearcă să aibă acces la mai multe arme şi muniţii", a subliniat el.

"Trebuie să înţelegem că preşedintele Putin este gata să fie în acest război multă vreme şi să lanseze noi ofensive", a afirmat el.

Ţările NATO, cu SUA în frunte, au furnizat Ucrainei arme în valoare de miliarde de dolari, care au ajutat-o să reziste forţelor ruse.

"Cel mai probabil este că acest război se va termina la masa negocierilor, ca majoritatea războaielor", a spus Stoltenberg. Orice soluţie va trebui să garanteze că "Ucraina prevalează ca naţiune suverană şi independentă", a insistat el.

"Mijlocul cel mai rapid de a ajunge aici este să-i susţinem militar, pentru ca preşedintele Putin să înţeleagă că nu poate câştiga pe câmpul de luptă, ci că trebuie să se aşeze la masă şi să negocieze cu bună credinţă", a adăugat secretarul general al NATO.

După pierderile suferite în teren, Moscova a lansat valuri de rachete şi drone asupra infrastructurilor energetice civile din Ucraina.

Potrivit unor informaţii vehiculate de media americane, Washingtonul este pe cale să finalizeze planuri pentru a trimite bateriile sale de rachete Patriot cele mai avansate în Ucraina, care s-ar adăuga astfel altor sisteme de apărare aeriană occidentale deja furnizate Kievului.

Stoltenberg a afirmat că "o discuţie este în curs" pentru livrarea de Patriot, dar a subliniat că ţările NATO trebuie să se asigure că există suficiente muniţii şi piese de schimb pentru ca armele trimise până în prezent să continue să funcţioneze.

"Avem un dialog între aliaţi privind sisteme suplimentare, dar devine din ce în ce mai important să ne asigurăm că toate sistemele care sunt livrate sunt funcţionale", a explicat el.

Cererile de arme din partea Ucrainei au epuizat stocurile ţărilor membre şi au provocat temeri că industriile apărării din ţările Alianţei ar putea să nu fie în măsură să producă suficient.

"Ne vom spori producţia în acest scop precis, pentru a putea atât să ne reconstituim propriile noastre stocuri pentru descurajare şi apărare, cât şi pentru a continua să sprijinim Ucraina pe termen lung", a reamintit Stoltenberg.

Invadarea Ucrainei de către Putin a fost un şoc pentru Occident. Aceasta a constrâns NATO să treacă prin cea mai mare adaptare de la sfârşitul Războiului Rece, întărind masiv flancul estic. Finlanda şi Suedia au fost de asemenea împinse să declanşeze procedurile de aderare la NATO.

"Este criza de securitate cea mai periculoasă cu care ne-am confruntat în Europa după Al Doilea Război Mondial", a afirmat Stoltenberg. "Este un moment de răscruce", a adăugat el.

Jens Stoltenberg a precizat că în pofida unei scăderi recente a ameninţărilor nucleare din partea lui Putin, Alianţa rămâne "vigilentă''. "Retorica nucleară, cu referiri la utilizarea potenţială a unor arme nucleare, este imprudentă şi periculoasă", a insistat şeful NATO. "Obiectivul său este bineînţeles să ne descurajeze să susţinem Ucraina, dar nu va reuşi să-l atingă", a spus el.

Mandatul lui Jens Stoltenberg în fruntea NATO, prelungit cu an în martie, se încheie la sfârşitul lui 2023. Fostul premier norvegian, în vârstă de 63 de ani, nu a precizat dacă îşi va părăsi definitiv postul anul viitor. "Nu am alte planuri", a spus el.

El nu a dorit să comenteze apelurile lansate de unii aliaţi în favoarea desemnării unei femei pentru a-i succeda, ceea ce ar fi o premieră pentru Alianţă.

"Obiectivul meu este să mă achit de responsabilităţile care îmi revin în calitate de secretar general al NATO într-un mod care să menţină Alianţa unită", a declarat el. "Este singura mea preocupare şi le las apoi şefilor de stat şi de guvern grija de a decide cine îmi va urma", a conchis el.