Distrugerea barajului de la Nova Kahovka a provocat inundații pe o suprafață de 2.000 de kilometri pătrați, fiind nevoie ca peste 20.000 de persoane să fie evacuate și lăsând fără apă potabilă peste 700.000 de oameni. Acestea sunt doar efectele pe termen scurt, atrag atenția oamenii de știință, care spun că acest dezastru va infuența agricultura în zonă pentru mai mulți ani și va avea un impact major asupra mediului, scrie nature.com.

Înainte de distrugerea barajului, rezervorul Kahovka avea peste 19 kilometri cubi de apă, potrivit viceministrului pentru Protecția Mediului din Ucraina, Oleksandr Krasnoluțki.

„Acum au mai rămas doar 11 kilometri cubi de apă”, spune acesta. Pe lângă distrugerea caselor și a infrastructurii din zonele inundate, sunt afectați și 700.000 de oameni din localitățile Herson, Nikopol, Marhanets și Pokrov, unde nu mai poate fi asigurată alimentarea cu apă, se arată într-un raport ONU.

Roger Falconer, un specialist britanic în irigații de la Universitatea Cardiff, spune că nu va exista apă suficientă nici pentru canalele de irigare, în zona Herson.

„Ar putea fi afectate culturile atât în ​​aval, cât și în amonte”, spune acesta.

Un alt pericol este că inundațiile au ras stratul superior de sol de pe multe ferme și terenuri arabile, arată Ministerul pentru Protecția Mediului din Ucraina.

„Nu vom putea cultiva plante agricole pe acest sol pentru mulți ani de acum înainte”, spune Oleksandr Krasnoluțki.

De asemenea, îngrășămintele folosite pe terenurile agricole, luate acum de ape, ar putea perturba ecosistemele acvatice.

Volumul mare de apă venit din aval a avut un impact de mare anvergură asupra ecosistemelor din zonă, spune Oleksandr Krasnoluțki.

„Aproape 160.000 de animale și 20.000 de păsări sunt amenințate din cauza catastrofei”.

Unele dintre speciile în cauză sunt rare sau se găsesc numai în această zonă. Printre acestea se numără șoarecele de mesteacăn, care este pe cale de dispariție, potrivit unui raport al Grupului Ucrainean pentru Conservarea Naturii.

În pericol sunt și peștii din rezervorul Kahovka. Scurgerea rapidă a apei înseamnă că un număr mare de pești vor fi ori blocați în zone puțin adânci, ori vor fi duși în mare, unde vor muri în apa sărată.

Parcurile naționale din apropiere au fost și ele inundate, iar acest lucru va fi dezastruos pentru flora și fauna locală.

Aproximativ 55.000 de hectare de pădure au fost inundate, iar estimările sunt că apa nu se va retrage timp de 20 de zile.

Apa provenită de la barajul Nova Kahovka este folosită pentru răcirea reactoarelor centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, situată la 150 de kilometri distanță. Deși reactoarele centralei au fost închise, încă este nevoie de apă pentru a fi ținută sub control căldura reziduală.

Însă centrala beneficiază de surse alternative de apă. De asemenea, există și un sistem de răcire atmosferică, pentru care este nevoie doar de o cantitate relativ mică pentru a funcționa, spune Malte Jansen, un specialist în energie de la Universitatea din Sussex, Marea Britanie.

Mai îngrijorătoar, însă, este faptul că peste 150 de tone de ulei, provenit de la mașinile hidrocentralei de la Nova Kahovka, s-au vărsat în râul Nipru.

Dacă nivelul apei din rezervor continuă să scadă, acesta va reveni la nivelul pe care l-a avut în urmă cu 68 de ani, când a fost construit barajul. Acest lucru va modifica și topografia zonei, iar în urmă vor rămâne sedimente potențial toxice.

„Va fi necesar fie să plantăm o pădure în aceste zone, fie să semănăm ierburi de câmpie, astfel încât vântul să nu spulbere acest nămol din fundul rezervorului uscat, deoarece este contaminat cu deșeuri din Zaporojie”, spune Oleksii Vasiliuk, cofondator al Grupului Ucrainean pentru Conservarea Naturii.

Ministerul pentru Protecția Mediului din Ucraina a anunțat că va fi nevoie de un studiu științific pentru se stabili dacă barajul ar trebui reconstruit. Însă această evaluare este greu de făcut în prezent, dat fiind că forțele rusești controlează partea de sud a râului Nipru, locul cel mai grav afectat de inundații.

„Nu se poate face nimic pentru a limita consecințele negative”, spune Vasiliuk. „Aceasta este o zonă atât de dezastru ecologic, cât și de război”.