„Cadavrul din Dunăre și vocea din mormânt” sună mai degrabă ca titlul unui film noir decât explicația pentru ceea ce se întâmplă în prezent în Europa. Dar pentru a înțelege mai bine starea chinuită a politicilor de pe continent, nu există un loc mai bun cu care să începi, scrie Politico.
Cadavrul lui Chirstian Pilnacek, cândva cel mai puternic om din Ministerul Justiției din Austria, a fost descoperit în luna octombrie plutind în Dunăre la mică distanță de orașul Krems. Pilnacek părea că s-a sinucis la doar câteva ore după ce fusese arestat conducând pe contrasens pe autostradă, fiind sub influența alcoolului.
„Viața lui i-a fost luată”, a spus văduva fostului magistrat, și ea procuror de meserie, în timpul funeraliilor, lansând un atac subtil împotriva elitelor politice ale țării.
Pilnacek a fost un funcționar public cu multă eleganță care s-a numărat printre cele mai luminate minți din sistemul juridic al Austriei.
El și-a petrecut ultimii ani din viață luptându-se cu o serie de acuzații care i-au fost aduse cu privire la informații privilegiate pe care le-ar fi divulgat aliaților săi politici și presei și pentru că ar fi încercat să înnăbușe o anchetă de corupție în legătură cu achiziționarea de avioane de luptă de către guvernul de la Viena.
După moartea lui Pilnacek a reieșit faptul că, până la urmă, nu conștiința sa vinovată l-a împins să recurgă la un așa gest, ci refuzul de a renunța la principiile morale pentru a satisface dorințele Partidului Popular Austriac (ÖVP) – un bastion al sistemului politic austriac care a făcut parte din guvernul federal sub o formă sau altă fără întrerupere din 1987.
La o lună după descoperirea cadavrului său, a apărut o înregistrare secretă cu Pilnacek în care el descria cum politicieni importanți din ÖVP, partidul fostului cancelar Sebastian Kurz, au pus presiune pe el ca să renunțe la diverse anchete de corupție.
„Miniștri ÖVP au venit la mine chiar și după ce sediul partidului a fost percheziționat și m-au întrebat de ce nu pun capăt [anchetei]”, a spus Pilnacek, o persoană sociabilă căreia îi plăcea să bârfească. „Le-am spus mereu: Nu pot să o fac, nu o voi face, nu vreau să o fac.”
Înfruntat cu propriile sale probleme în justiție și simțindu-se acuzat pe nedrept, Pilnacek a apelat la aceiași politicieni pentru ajutor, dar a fost refuzat din cauză că nu le-a făcut pe plac în privința opririi anchetelor.
„Când i-am întrebat dacă ar face ceva ca să mă ajute, răspunsul a fost: 'Tu nu ai fost cu noi cu adevărat'”, a spus Pilnacek, care a fost înregistrat în secret într-un restaurant din Viena cu doar câteva luni înainte de moartea sa.
În loc să dizolve guvernul și să facă noi alegeri, liderii partidului austriac de centru-dreapta au pornit la atac și i-au acuzat pe adversarii lor politici că folosesc „metode KGB-iste” pentru a submina partidul lor, după ce scandalul a devenit public.
„Este inacceptabil ca țara noastră să se transforme într-un stat de turnători”, a avertizat secretarul general al ÖVP, Chirstian Stocker.
În consecință, reacția partidului din coaliția de guvernare a Austriei a fost exact ceea ce își doreau adversarii lor, în special din extrema dreaptă. În loc să dea cărțile pe față, Stocker a afundat Austria și mai tare în cercul vicios al conspirațiilor, apelând la tacticile populiste despre care partidul său a spus dintotdeauna că sunt prea josnice ca să fie folosite de membrii săi.
În timp ce Europa se confruntă cu cel mai important an de alegeri din istoria sa recentă, europenii trebuie din nou să analizeze ce a dus la noua ascensiune a extremei drepte și a celorlalte forțe anti-sistem.
Motivele sunt multiple și diferă în funcție de țară și partid, dar există și un stimulent de care se discută destul de puțin: valul de scandaluri de corupție care a inundat sistemul politic european în ultimii ani, alimentând din belșug propaganda partidelor de extremă dreapta care pot spune acum că „sistemul” este prea corupt pentru a mai putea continua și că este proiectat să le facă rău oamenilor „de rând”.
După ani de zile de anchete de corupție și condamnări care l-au implicat chiar și pe fostul președinte francez Nicolas Sarkozy și alți politicieni importanți, partidele de centru dreapta din Franța, care cândva dominau politicile țării, au terminat cu mai puțin de 5% din voturi în prima rundă a alegerile prezidențiale din 2022.
În Spania, Partidul Popular de centru-dreapta suferă încă din cauza cazului de corupție care a dus la condamnarea a 29 de persoane, printre care se numără și oficiali importanți din partid, în 2018.
Problema este încă și mai gravă în Europa Centrală, unde cultura corupției este înrădăcinată bine în sistemul politic din țări precum Cehia. Populiști ca Andrej Babiš au cunoscut o ascensiune bruscă pe seama promisiunii că vor curăța sistemul; între timp, chiar ei au ajuns subiectul scandalurilor de corupție.
Iar la Bruxelles, cazul Qatargate a zdruncinat Parlamentul European cu cel mai mare scandal de corupție care a lovit instituțiile UE în ultimele decenii.
În Austria, unde Partidul Libertății (FPÖ) a fost fondat în anii '50 de un fost general SS, înclinarea balanței înspre dreapta politică va fi una dintre cele mai pronunțate din Europa.
Afacerea Pilnacek este doar unul dintr-o serie de scandaluri care au expus corupția sistemică din partidul ÖVP, care a propulsat FPÖ și i-a oferit un avans confortabil în sondaje de mai bine de un an.
Cu alegerile europarlamentare în iunie și alegeri generale în Austria cândva în toamna acestui an, ascensiunea partidului de extremă dreapta ar putea avea un impact important asupra politicilor de pe continent.
Datorită istoriei sale și a poziției geografice la răscruce de drumuri europene, Austria a fost de multe ori un teren de testare propice pentru mișcările politice din Europa. Spre exemplu, aici s-au născut atât antisemitismul politic care l-a inspirat pe Hitler, cât și mișcarea sionistă a lui Theodor Herzl.
În vremuri mai recente, Austria a servit drept laboratorul extremei drepte anti-imigrație, sub egida căreia FPÖ ar urma să înregistreze una dintre cele mai mari victorii electorale din istoria partidului.
Liderul partidului, Herbert Kickl – un ideolog fundamentalist de dreapta care a promis că va bloca aderarea Ucrainei la UE și sancțiunile impuse împotriva Rusiei – s-ar putea în curând să stea în Consiliul European alături de oaia neagră a Uniunii Europene, Viktor Orban al Ungariei, pe care Kickl îl consideră un model de urmat.
„Nu ne pot opri”, le-a spus Kickl suporterilor săi la un summit organizat săptămâna trecută la Graz, unde l-a descris pe actualul cancelar austriac Karl Nehammer drept un „om ca și mort”.
Partidul ÖVP al lui Nehammer este al treilea în sondaje momentan, în spatele FPÖ și a social-democraților de la SPÖ, iar opinia publică față de actualul șef al guvernului este la cel mai mic nivel înregistrat vreodată de un cancelar austriac – peste 60% dintre participanții unui sondaj recent au declarat că nu au încredere în Nehammer.
Imaginea lui Nehammer a fost afectată cel mai recent de un videoclip publicat în septembrie în care acesta le spunea colegilor săi de partid că oamenii săraci ar trebui să meargă la McDonald's dacă vor o masă caldă pentru copiii lor. Ultima campanie de PR a cancelarului austriac, în care putea fi văzut mâncând șnițel, nu l-a ajutat prea mult să crească în popularitate.
Ascensiunea lui Kickl a creat o îngrijorare și mai mare pentru Europa: o victorie clară pentru FPÖ ar putea putea ajuta și partidul înfrățit din Germania, Alternativa pentru Germania (AfD), să câștige și mai mult sprijin, acesta clasându-se deja pe locul doi în sondaje cu peste 20% din voturi.