Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat la Prima Tv, că schema de compensare pentru curentul electric este prevăzută în legislaţie până în martie 2025 şi a menţionat că a făcut recomandări Comisia Europeană ca până în 2025, dar inclusiv în acel an, să se încerce o ieşire graduală din aceste scheme de compensare. „Schema în sine e mult mai sustenabilă azi decât era acum doi ani. Acum doi ani a costat statul român undeva la 14 - 15 miliarde de lei. La anul va costa trei miliarde de lei, pentru că preţurile în piaţă au scăzut, deci sigur valoarea compensărilor a scăzut”, a explicat ministrul.
Sebastian Burduja a fost întrebat de ce statul subvenţionează pentru toată lumea factura la curent electric.
„Schema de compensare plafonare a fost gândită în vârful crizei energetice şi statul român a ales o opţiune mai uşoară. De ce? Există aceste praguri de consum care se pot echivala şi cu praguri de venit. Nu toţi românii săraci consumă cel mai puţin curent electric lunar. Dar, ca regulă, cu cât ai venituri mai puţine, cu atât şi consumul gospodăriei este mai mic. Şi atunci, sigur, când ai un consum de sub 100 de kilowaţi oră lunar ai 0,68 de lei kilowaţi oră. Dacă ai peste 300, ai 1,3 lei, adică dublu. Şi de aceea, din criza energetică până azi, cinci milioane de gospodării din România au plătit factura la curent 35 de lei. Un cost rezonabil. Deci nu este o ţintire pe veniturile din gospodării, pentru că asta ar fi implicat nişte analize mult mai complexe, cu INS, cu Ministerul de Finanţe, ele se pot face, dar e mai complicat”, a afirmat ministrul Energiei.
Șapte ordonanţe de urgenţă pentru gestionarea crizei energetice
El a menţionat că vrea să păstreze această stabilitate deoarece la nivelul consumatorului este important să aibă o cheltuială predictibilă de la lună la lună.
„Şi ce am spus în mandatul meu, că vreau să păstrăm stabilitatea pentru sistem, pentru că la nivelul consumatorului de rând e important să ştie că totuşi are o cheltuială cât de cât predictibilă de la lună la lună, iar pentru furnizorii de energie iarăşi e important, pentru că atunci când vii cu o nouă schemă au nevoie de trei, patru luni de zile să îşi updateze, să-şi înnoiască toate sistemele de IT, de facturare şi să nu mai avem ştiri de tipul facturi cu multe zerouri sau cu prea multe zerouri. Erori, pur si simplu ale sistemului pentru că le-au schimbat foarte des. Au fost şapte ordonanţe de urgenţă pentru gestionarea crizei energetice, plus legile de aprobare în Parlament, care au mai dat anumite facilităţi pacienţilor care depindeau de anumite aparate medicale acasă şi iarăşi le-au scăzut acel plafon la 0,68 şi felurite alte beneficii”, a explicat Sebastian Burduja.
Întrebat cât va mai funcţiona acest mecanism de subvenţie din partea statului, ministrul Energiei a răspuns: „E o întrebare bună. Noi avem în legislaţie martie 2025 şi în discuţiile de la Bruxelles de acum câteva săptămâni, acolo am setat ţinta şi Comisia a fost deschisă la chestiunea asta. Ea nu a impus nici acum statelor membre, a făcut doar recomandări ca până în 2025, dar inclusiv anul 2025 să încerce o reducere, o ieşire graduală, să-i spunem din aceste scheme de compensare”.
Sebastian Burduja a menţionat că acest conflict din Orientul Mijlociu va avea nişte reverberaţii în piaţa energiei.
„Conflictul din Orientul Mijlociu şi el va avea nişte reverberaţii în piaţa energiei. Nu avem cum să le evităm şi vom vedea ce amploare va căpăta şi ce alte state arabe vor decide să reducă turaţia în ceea ce priveşte producţia de petrol, mai ales, dar au şi gaze şi sigur şi faptul că dacă Uniunea Europeană ne permite şi ne permite în acest context ar fi păcat să nu profităm şi să nu asigurăm această predictibilitate românilor şi iarna asta şi iarna viitoare. Iar schema în sine e mult mai sustenabilă azi decât era acum doi ani. Acum doi ani a costat statul român undeva la 14 - 15 miliarde de lei. La anul va costa trei miliarde de lei pentru ca preţurile în piaţă au scăzut, deci sigur valoarea compensărilor a scăzut. Este o schema care se ajustează. Şi la gaze astăzi vedem că sunt preţuri în piaţă mai mici de 0,31 plafonul stabilit prin lege şi sunt furnizori care au început să coboare sub plafonul maximal setat de lege şi să încheie contracte la un preţ mai mic pentru consumatori”, a mai afirmat Sebastian Burduja.