Termenul „Brain Fog”, tradus prin ceață cerebrală/mentală este caracterizat prin dificultăți de concentrare, atenție sau gândire încețoșată. Este adesea folosit în stările resimțite de mai mulți oameni în zilele noastre, iar simptomele sunt asociate cu oboseală psihică. Radu Leca, psiholog, a explicat pentru Digi24 care sunt manifestările asociate cu Brain Fog și cum putem preveni epuizarea psihică.

Ceața mentală, cunoscută și sub denumirea de Brain Fog, este un termen utilizat pentru a descrie o serie de simptome/manifestări la nivel cerebral, resimțite sub formă de confuzie ori diminuarea capacității de raționare.

Ceața cerebrală (Brain Fog) nu reprezintă o boală cu semnificație patologică, ci poate fi cauzată de factori externi precum: expunerea îndelungată la situații stresante, tulburări de somn (privarea de somn, insomnia), fluctuații hormonale apărute din diverse cauze, dieta alimentară deficitară, lipsită de vitamine, minerale și amioacizi esențiali etc.

Principalele simptome care descriu ceața cerebrală sunt stare de oboseală psihică, stare de confuzie, pierderi scurte de memorie, diminuarea capacității de concentrare și focusare ori nivel scăzut de energie.

Termenul Brain Fog este descris adesea drept un cumul de manifestări specifice, care pot fi reprezentate de: dureri de cap (cefalee), astenie, stări de iritabilitate, anxietate și drepresie, lipsă de motivație, tulburări de dispoziție, afectare cognitivă.

Psiholog, Radu Leca: “Când se vorbește despre Brain Fog se alătură trei noțiuni importante, ca surse principale, respectiv: tulburare de anxietate, tulburarea de stres/epuizare și depresia.

Oamenii trebuie să înțeleagă că mai există și alți factori denumiți parametrii sursă, care generează această manifestare de ceață în gânduri sau gândire încețoșată. Iar printre cei mai importanți factori externi, care afectează psihicul amintim:

Când o persoană păstrează resentimente în urma unor evenimente (din viața personală sau profesională) apare stresul emoțional și implicit stările asociate cu Brain Fog.”

„Incapacitatea de a gândi, de a acționa ori de a relaționa poate să apară sub forma unei apărări mentale atunci când vine vorba de stres, care poate proveni din diferiți factori externi.

Fie că vorbim despre stresul de la locul de muncă, așteptări nerealiste în viața personală, perspective negative în raport cu performanțele de la job ori din familie, toate acestea pot contribui la o stare de confuzie, implict ceață mentală.

Informațiile în exces, din domenii și surse diferite, pot deveni copleșitoare și pot impacta psihicul, deoarece tot ceea ce înseamnă informații exagerate crează confuzie în mintea multor oameni”, a precizat psihologul.

„Stresul emoțional se formează odată cu dezvoltarea unei deficiențe nutriționale, în pricipal când intrăm într-o dietă care neglijează nevoile organismului. Stresul general în interiorul organismului reduce consumul de apă, ceea ce duce la deshidratare și, implicit, la afectarea funcției cerebrale.

De asemenea, insomnia apare din cauza gândurilor repetitive conectate către o acțiune, iar privarea de somn afectează funcția cognitivă. Odată cu apariția oboselii mintale, tot ceea ce are legătură cu cortizolul, hormonul produs în condiții de stres, afectează, în mod direct, memoria și concentrarea” a declarat sursa Digi24.

„Când o persoană nu știe cum să își definească simptomele, însă simte o confuzie mentală, care se extinde în atitudinea zilnică, deciziile mici ori mari, comportament etc, trebuie să știe că este important să consulte un medic specialist, fie că vorbim de un medic de familie sau un medic psiholog clinicial (medic specialist în domeniul sănătății mintale).

În caz contrar, simptomele se vor agrava și vor fi resimțite tot mai des, iar o persoană poate ajunge într-o fază de consum emoțional.

Un stil de viață sănătos este obligatoriu pentru a putea preveni simptomele asociate cu ceața cerebrală. Aici includem sport, care poate să însemne mișcare zilnică, înot, alergat, cardio, dar și ședințe de terapie, dacă este cazul ori este posibil”, conchide Radu Leca, psiholog clinician.