Premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut duminică Hamas să depună armele, afirmând că liderii săi ar putea părăsi atunci Fâşia Gaza, în condiţiile în care armata Israelului bombardează constant teritoriul palestinian, relatează AFP.
Unul dintre atacurile israeliene a vizat o casă şi un cort care adăpostea persoane strămutate în Khan Younès (sud), ucigând opt persoane, dintre care cinci copii, în prima zi a Eid al-Fitr, sărbătoarea care marchează sfârşitul lunii de post musulman Ramadan, potrivit lui Mahmoud Bassal, un purtător de cuvânt al serviciilor de urgenţă, potrivit News.ro.
„Lumea sărbătoreşte Eid în timp ce noi ne trimitem fiii şi copiii la morgă. Cât va dura această situaţie?”, a exclamat Mohamed al-Qadi, care şi-a pierdut sora şi nepotul în bombardamentul de la Khan Younès, la morga spitalului Nasser.
Un armistiţiu fragil, intrat în vigoare la 19 ianuarie, s-a năruit la 18 martie, când Israelul şi-a reluat raidurile aeriene şi ofensiva terestră în Gaza pentru a face presiuni asupra Hamas, potrivit lui Netanyahu, să elibereze ultimii ostatici israelieni.
Războiul din Gaza a fost declanşat de un atac fără precedent asupra Israelului la 7 octombrie 2023 de către mişcarea islamistă palestiniană Hamas, care a preluat puterea în teritoriul palestinian în 2007.
Hamas şi Israelul au declarat sâmbătă că au primit o nouă propunere de armistiţiu din partea mediatorilor - Egipt, Qatar şi Statele Unite - menită să restabilească încetarea focului şi să asigure eliberarea ostaticilor răpiţi în timpul atacului din 7 octombrie şi încă deţinuţi în Gaza.
„În ceea ce priveşte Hamasul în Gaza, presiunea militară funcţionează (...) Putem vedea că încep să apară lacune” în negocierile indirecte, a declarat Netanyahu la începutul unei reuniuni a cabinetului.
„Hamas trebuie să depună armele. Liderii săi vor fi (apoi) lăsaţi să plece”, a subliniat el.
Sâmbătă, un înalt responsabil al Hamas, Khalil al-Hayya, a indicat că mişcarea sa a aprobat o nouă propunere de încetare a focului prezentată de mediatori şi a îndemnat Israelul să o sprijine.
Cu toate acestea, el a declarat că „armele de rezistenţă” reprezintă „o linie roşie”.
Israelul a confirmat că a primit propunerea şi a subliniat că a prezentat o contra-propunere ca răspuns, fără a oferi alte detalii.
Acordul de încetare a focului a fost încheiat de mediatori după luni de negocieri dificile. Discuţiile privind modul de continuare a acordului nu au reuşit să elimine divergenţele dintre beligeranţi.
Atacul din 7 octombrie s-a soldat cu moartea a 1 218 persoane de partea israeliană, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ AFP bazat pe cifre oficiale. Din cele 251 de persoane răpite, 58 sunt încă reţinute în Gaza, dintre care 34 au murit, potrivit armatei.
Ca ripostă, Israelul a jurat să distrugă Hamas şi a lansat o ofensivă militară de amploare care s-a soldat cu cel puţin 50 277 de morţi în Gaza, majoritatea civili, potrivit Ministerului Sănătăţii al Hamas, ale cărui cifre sunt considerate fiabile de ONU.
Duminică, Semiluna Roşie palestiniană a declarat că a găsit cadavrele a 15 salvatori ucişi de tirurile armatei israeliene asupra ambulanţelor în Rafah (sud) la 23 martie. Armata israeliană a recunoscut că a deschis focul asupra ambulanţelor după ce a considerat vehiculele „suspecte”.
Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie este „indignată” de aceste decese, potrivit unui comunicat de presă.
Războiul a provocat, de asemenea, un dezastru umanitar în teritoriul palestinian sărăcit, unde aproximativ 2,4 milioane de locuitori trăiesc în condiţii foarte grele, fiind strămutaţi de mai multe ori. În plin armistiţiu, Israelul a interzis intrarea ajutoarelor umanitare în Gaza începând cu 2 martie.
Într-un interviu prin telefon, preşedintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la Netanyahu să „înceteze atacurile asupra Gaza şi să revină la încetarea focului”.
În Israel, armata a declarat că a activat sirenele antiaeriene în mai multe regiuni înainte de a anunţa interceptarea unei rachete trase din Yemen, „înainte ca aceasta să intre pe teritoriul israelian”.
Rebelii houthi din Yemen, care susţin că acţionează în solidaritate cu palestinienii din Gaza, au revendicat lansarea unei rachete către aeroportul din Tel Aviv.
Vizat de un mandat de arestare emis anul trecut de Curtea Penală Internaţională (CPI), Netanyahu urmează să meargă în Ungaria între 2 şi 6 aprilie. El este suspectat de crime de război şi crime împotriva umanităţii în Gaza.
Premierul ungar Viktor Orban a denunţat ferm decizia CPI, pe care a calificat-o drept „ruşinoasă”.