Succesul forțelor ucrainene în regiunea Kursk îl determină pe președintele rus Vladimir Putin să fie mai deschis la negocieri, a declarat pentru BBC Serhii Kuzan, președintele Centrului ucrainean de securitate și cooperare. El spune că Moscova este în prezent cea care e dispusă să negocieze pentru prizonierii de război. 

Până la 6 august, singurul obiectiv al Ucrainei a fost eliberarea teritoriilor ocupate de forțele ruse și respingerea acestora la frontierele sale de dinainte de prima invazie a Rusiei în 2014.

Deși într-un ritm greoi, în ultimul an și jumătate s-a întâmplat invers, iar Moscova a erodat teritoriul ucrainean.

Apoi a venit misiunea „all in”, care a surprins pe toată lumea: o contraofensivă în regiunea rusă Kursk.

„A fost un succes incontestabil și îndrăzneț”, observă Serhii Kuzan, președinte al Centrului ucrainean de securitate și cooperare.

„Asta schimbă, de asemenea, narațiunea”, susține și Alina Frolova, expert în securitate și fost ministru adjunct al Apărării al Ucrainei. „Poziția strategică a Ucrainei s-a schimbat”, mai spune ea.

Dar cu toate acestea, Kievul susține că obiectivul său nu este să ocupe teritoriul rus.

„Acest atac a fost efectuat parțial pentru ca orașul Sumy să fie mai bine protejat”, explică Serhii Kuzan, care crede că se uită adesea faptul că granița este încă o linie de front.

De la începutul acestei veri, președintele Volodimir Zelenski spune că rușii au lansat peste 2.000 de atacuri asupra regiunii Sumy numai din Kursk, inclusiv 250 de bombe planetare.

Timp de luni de zile, a existat teama că trupele ruse se pregătesc pentru un atac transfrontalier, iar prin respingerea lor Serhii crede că apărarea Ucrainei va fi mai ușoară.

„Rușii se află deja într-o poziție mai puțin avantajoasă, deoarece noi controlăm rutele de acces”, spune el.

Până acum, ucrainenii au vizat liniile de aprovizionare a forțelor ruse: drumuri cheie au fost revendicate, iar poduri strategice au fost distruse. 

Citește și: VIDEO Aviația ucraineană a lovit încă un pod în regiunea Kursk. Era utilizat pentru aprovizionarea unităților ruse

„Scopul principal al acestei ofensive în Kursk este de a distrage atenția Rusiei de la teritoriile sale ocupate în Ucraina”, spune Ivan Stupak, care a lucrat pentru serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) între 2004-2015.

Vestea bună pentru Ucraina este că asta pare să se întâmple. Vestea proastă este că avansul Rusiei, în special spre orașul Pokrovsk, nu încetinește, notează BBC.

„Armata rusă a relocat unele trupe din diferite direcții precum Herson, Harkov și Donețk”, spune Ivan. El crede că aproximativ 10.000 de persoane sunt redirecționate, majoritatea din alte părți ale Rusiei.

Schimbul de prizonieri este un alt scop al Ucrainei. Cu cât capturează mai mulți, cu atât Rusia e mai deschisă la negocieri.

Citește și: ”Putin a promis că nu vom lupta în niciun fel. Ceva a mers prost". Mărturiile soldaților ruși luați prizonieri de ucraineni în Kursk

Kievul susține că sute de soldați ruși au fost luați prizonieri, iar mulți au putut fi văzuți predându-se în imaginile filmate de drone, ca mai apoi să fie duși în Ucraina.

„Moscova se oferă acum să înceapă negocieri pentru a face schimb de prizonieri de război”, spune Serhii Kuzan.

„Nu mai suntem noi cei care apelăm la sprijinul Qatarului și al Emiratelor Arabe Unite pentru a cere Rusiei să ne predea prizonierii de război”, adaugă el.

„Influența acestei incursiuni ucrainene ar putea fi destul de substanțială”, conchide Alina Frolova. „Acesta este motivul pentru care utilizarea unor trupe foarte profesioniste a fost decizia corectă”, completează aceasta.

În cazul în care Ucraina nu intenționează să păstreze pe termen lung teritoriul rusesc capturat, dar poate rezista suficient de mult, speră să profite de asta pentru a-și elibera propriul teritoriu.

Citește și: WP: Ucraina și Rusia urmau să negocieze în secret o încetare parțială a focului. Dar ofensiva din Kursk a scurtcircuitat planurile

Încetinirea luptelor avantajează însă Rusia, în timp ce inducerea în eroare și elementul surpriză au funcționat adesea pentru Ucraina.

„Într-un război simetric, nu avem nicio șansă cu Rusia. Trebuie să facem acțiuni asimetrice”, subliniază Alina Frovola. 

Lipsa progreselor în regiunea Kursk ar putea pune Kievul în dificultate, dar există beneficii atât timp cât există mișcare, susține Serhii Kuzan.

„O rată de avans de 1-3 km pe zi este normală pentru schimbul unităților înaintate cu rezervele”, spune el. În regiunea Donbas din Ucraina, rata medie de avans pentru ruși este de 400m.

„Ritmul nostru în regiunea Kursk este de cinci ori mai rapid decât al unei armate de 100.000 de oameni”, spune Serhii.

Dar problema pentru Kiev este că rușii continuă să înainteze în Ucraina. Cu toate acestea, ucrainenii nu dau semnale că se vor retrage de pe teritoriul rus.

Președintele Rusiei a catalogat inițial ofensiva din Kursk drept un „atac terorist” și o „provocare”, dar în zilele care au urmat abia a făcut referire la incursiune în mod public. Asta în ciuda faptului că atacul se încadrează în narațiunea sa că invazia Rusiei este un război defensiv pentru a-și proteja poporul.

BBC scrie că un motiv ar putea fi că nu-și dorește să se vadă că armata sa nu deține controlul asupra situației.

La fel ca în cazul dezastrului submarinului Kursk și al loviturii de stat eșuate de anul trecut, Vladimir Putin nu acționează întotdeauna rapid pentru a recâștiga inițiativa. Iar Ucraina speră că de această dată Rusia nu va avea puterea să contraatace nici mai târziu.