Ministrul român al agriculturii, Florin Barbu, a reafirmat că în reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit (AGRIFISH), ce are loc marţi, la Bruxelles, va solicita din nou derogări de la standardele 7 şi 8 privind bunele condiţii agricole şi de mediu (rotaţia culturilor şi condiţia de a lăsa nelucrată 4% din suprafaţa fermei), explicând că „atât timp cât noi nu putem rezolva problemele fermierilor români - vorbim aici de directive şi regulamentele Uniunii Europene - cred că trebuie să plecăm acasă atât noi, ca miniştri, cât şi comisarul european”, transmite Agerpres.
Această solicitare va fi făcută de ministrul agriculturii român în AGRIFISH la punctul de pe agendă privind dialogul strategic privind viitorul agriculturii în Uniunea Europeană.
„Din discuţiile pe care le-am purtat cu fermierii, atât care sunt în stradă, în zona Afumaţi, cât şi fermierii din formele asociative, am avut o întâlnire ieri cu fermierii din zona Cluj şi Mureş. Mesajul este foarte clar: trebuie să luăm derogări de la GAEC 7 şi GAEC 8. Vorbim de GAEC 7 privind rotaţia de culturi, pentru că în România există ferme integrate vegetal cu zootehnie şi nu pot face lucrul acesta. GAEC 8 înseamnă 4% pârloagă teren în România. Spun acest lucru pentru că România la nivel naţional poate demonstra că are 10% pârloagă. Vorbim aici de 1,1 milioane de hectare care sunt neproductive şi de 800.000 de hectare care sunt necultivate în zona canalelor de irigaţii şi desecare. (...)
Aşa cum şi în anul 2023 am avut derogare pe aceste două GAEC, solicităm şi în anul 2024 această derogare. Dacă nu putem lua această derogare în Consiliul de miniştri (al UE), cred că atât noi, ca miniştri, cât şi comisarul ar trebui să plecăm acasă, pentru că nu putem rezolva problemele fermierilor din ţările Uniunii Europene”, a declarat ministrul Florin Barbu înaintea Consiliului AGRIFISH pentru jurnaliştii români prezenţi.
El a precizat că în 2023 această derogare a fost acordată pe cadrul Ucraina, care a fost prelungit până la 30 iunie. Potrivit ministrului român, nu este niciun motiv pentru care Consiliul şi Comisia să nu poată da derogare de la GAEC 7 şi GAEC 8.
„Şi cred că, pentru că ne aflăm în aceeaşi situaţie ca şi în anul 2023 în zonă de conflict de război şi, mai mult de atât, inclusiv Comisia a prelungit cadrul Ucraina până pe 30 iunie, această derogare se poate da fără probleme, întrucât se poate motiva pe cadrul Ucraina”, a accentuat Barbu.
Ţara noastră a solicitat derogarea respectivă într-o scrisoare semnată alături de Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria. Ministrul român al agriculturii a precizat că în respectiva scrisoare nu a semnat pentru introducerea unor taxe de import pentru Ucraina întrucât aceasta este o decizie politică, pentru care nu a primit mandat, mandatul său din partea statului român fiind doar cel de a solicita derogare de la GAEC 7 şi GAEC 8.
El a amintit că România a expus problema derogărilor încă din vara anului trecut, iar ulterior alte 15 state membre UE (Polonia, Franţa, Slovacia, Letonia, Slovenia, Cipru, Bulgaria, Italia, Malta, Lituania, Luxemburg, Estonia, Suedia, Ungaria şi Cehia) au susţinut necesitatea aplicării acestora.
La finalul lunii august 2023, ministrul agriculturii a transmis Directoratului General pentru Agricultură al Comisiei Europene (DG AGRI) o analiză de impact privind necesitatea prelungirii derogărilor şi pentru anul 2024, având în vedere nevoia de predictibilitate a fermierilor, în contextul dificil în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, din cauza efectelor războiului din Ucraina, a fenomenelor meteo extreme şi a inflaţiei care a generat majorări greu de suportat ale preţurilor la input-uri.
Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) le-a solicitat duminică autorităţilor să facă toate demersurile posibile pentru a convinge Comisia Europeană şi statele-membre să susţină măsurile de comerţ pentru produsele agricole din Ucraina şi acordarea derogării în 2024 de la standardele 7 şi 8 privind bunele condiţii agricole şi de mediu (Good agricultural and environmental conditions, GAEC).
AAC a venit şi cu o serie de propuneri, respectiv crearea şi implementarea, până la 30 aprilie 2024, a unui sistem european care să asigure că toate transporturile de produse agricole ucrainene sunt identificate înainte de intrarea în UE (prin tranzit, import normal şi/sau special/temporar), cântărite la intrare şi ieşire, introduse în sistem, unde să fie disponibile în mod transparent oricând, pentru orice persoană interesată pentru a garanta că produsele ucrainene ajung la respectivele destinaţii şi nu rămân pe traseu sau sunt deturnate faţă de traseul/destinaţia iniţială, chiar şi parţial ca şi cantitate.
Nu în ultimul rând, fermierii români cer alertarea autorităţilor europene şi activarea automată a clauzei de salvgardare la nivel naţional în cazul constatării de încălcări ale legislaţiei aplicabile de către proprietarii şi transportatorii de produse agricole de pe teritoriul oricărui stat membru.