La nivel global, extracția de materii prime se ridică la peste 100 de miliarde de tone anual. Această cifră impresionantă este determinată atât de nivelurile persistent ridicate ale consumului de materiale în țările cu venituri mari, cât și de nevoile în creștere rapidă din economiile emergente.

Conform primului raport cuprinzător al Băncii Mondiale privind economia circulară „Squaring the Circle: Policies from Europe's Circular Economy Transition” actualul model linear de expansiune economică (“take-make-use-waste”/“extragere-productie-utilizare-deșeuri”) devine din ce în ce mai nesustenabil, nu doar în ceea ce priveşte considerente legate de protecția mediului, dar şi din perspectiva de securitate economică şi incluziune. Cu toate acestea, raportul concluzionează că pachetele cuprinzătoare de politici publice pot reduce consumul de materiale, menținând în același timp creșterea economică și încurajând prosperitate.

Țările din Uniunea Europeană (UE) sunt lideri mondiali în promovarea tranziției la economia circulară, după ce au plasat-o central la nivelul strategiei de creștere economică și s-au angajat într-un vast program de reformă a cedrului de reglementare. Raportul Băncii Mondiale examinează experiența UE în promovarea agendei economiei circulare pentru a genera modele de bună practică care pot aduce beneficii atât țărilor din interiorul UE dar și dincolo de granițele Europei. Raportul concluzionează, de asemenea, că politicile privind economia circulară ar putea reduce consumul total de materiale în Europa cu până la 11% și ar putea decupla în mod eficient creșterea economică de utilizarea resurselor de materii prime într-un deceniu.

În ultimele două decenii, utilizarea totală a materialelor în UE a scăzut cu 9,4%, iar ponderea resurselor provenite din deșeurile reciclate a crescut cu aproape 50%. Cu toate acestea, deși este impresionant, progresul în tranziția către o economie circulară pare limitat atunci când este analizat în raport cu amprenta de carbon a Europei.

„Modelul industrial extractiv dominant la nivel global din prezent (“take-make-use-waste”/“extragere-productie-utilizare-deșeuri”) este nesustenabil. Cererea globală actuală de resurse naturale depășește capacitatea de regenerare a planetei noastre cu un factor de 1,75; pur și simplu nu avem altă planetă.” a declarat Gallina A. Vincelette, Directorul regional al Băncii Mondiale pentru țările din UE. „Europa se află în fruntea tranziției către economia circulară, dar modelele de afaceri axate pe economie circulară trebuie să treacă de la sectoarele de nișă la cele principale. Vestea bună este că politicile aplicate corect, care vizează crearea de stimulente referitoare la prețurile resurselor naturale, furnizarea de informații pentru un mai bun proces decizional al actorilor economici, încurajarea instituțiilor să integreze economia circulară în agenda guvernului și deblocarea investițiilor - vor permite un progres semnificativ."

Sectorul privat al Europei este motorul economiei circulare, totuși modelele de afaceri inovatoare ale economiei circulare rămân limitate ca amploare, profunzime și viteză de adoptare. Rata medie de penetrare pe piață a acestor modele este de doar 5 până la 10 la sută; materialele reciclate reprezintă doar 8,6 la sută din aportul de materie primă, iar ponderea produselor remanufacturate în comparație cu producția nouă este de doar 1,9 la sută. Fără o extindere rapidă, potențialul de durabilitate al unei economii circulare nu va fi realizat.

„În timp ce plătesc și costurile derivate din impactul asupra mediului ale modelului nostru liniar actual, țările în curs de dezvoltare – în special cele ale căror economii sunt puternic concentrate pe exporturile de materii prime – se confruntă și cu riscuri legate de comerț din politicile economiei circulare adoptate în țările cu venituri mari”, a declarat Sameh Wahba, Director Regional pentru Dezvoltare Durabilă pentru țările din Europa și Asia Centrală. “Țările în curs de dezvoltare trebuie să ocupe un rol principal în ceea ce privește tranziția globală către o economie circulară”.

În cele din urmă, raportul evidențiază că în Europa costurile economice care trebuie suportate în urma decuplării dintre creșterea economică și utilizarea materialelor ar putea fi compensate de politici fiscale adecvate care vizează transferarea presiunii fiscale de la forța de muncă la extracția și utilizarea materiei prime dar și la deșeuri.

Comerțul de bunuri la nivel global își va pierde din „avânt” în ultimele luni ale anului 2022 și va continua să se situeze la cote modeste inclusiv în 2023, conform celui mai recent avertisment venit din partea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Experții OMC arată că, în acest moment, lumea este lovită simultan de patru „șocuri”: un șoc de securitate (războiul din Ucraina), un șoc energetic, unul al prețului alimentelor (în continuă creștere) și unul climatic. O posibilă soluție la aceste crize globale suprapuse îl reprezintă așa-numitul concept al „economiei circulare”, devenit extrem de popular în UE, unde e apreciat drept un model prin care se poate realiza dezvoltarea economică, fără efecte asupra mediului. România este și ea în plin proces de implementare a sistemului garanție-returnare, despre care se crede că va genera o eficiență de peste 90%.

În esență, economia circulară reprezintă un sistem care protejează atât bugetul personal cât și resursele planetei, cu amprentă scăzută asupra climei și mediului.

România poate atinge prin acest program țintele de colectare și reciclare stabilite la nivel european. Aceste ținte sunt ca, până în 2025, să fie colectate 77% din PET-uri, iar până în 2029 colectarea să ajungă la 90%. Sistemul permite și colectarea eficientă a sticlei și aluminiului.