Modificările la planul de pensii militare care au avut loc în perioada 2015-2019 sunt de aşteptat să aibă un impact pe termen lung, având ca rezultat scăderea treptată a cheltuielilor cu pensiile militare ca pondere din PIB şi, în timp, reducerea generozităţii prestaţiei în comparaţie cu prestaţia medie în sistemul general de pensii, potrivit Raportului de analiză, evaluare a impactului şi recomandări pentru reforma pensiilor speciale elaborate de Banca Mondială - sinteză, dat duminică publicităţii de Ministerul Muncii.

În document se arată că, în 2019, valoarea medie a pensiei militare a fost de peste 3 ori mai mare decât prestaţia medie în sistemul general de pensii, iar în 2022 raportul s-a redus la 2,4 ori, conform Agerpres.

Conform sursei citate, Banca Mondială propune patru scenarii de reformă pentru pensiile militare.

Un prim scenariu presupune menţinerea actualelor prevederi legislative. Acest scenariu ia în considerare o rată de înlocuire de 65% pentru o formulă de beneficii pentru carieră pe 25 de ani, cu o reducere (sau creştere) de 1% pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) ţinta de 25 de ani şi baza de venit de 6 luni pentru calcul a pensiilor. Include, de asemenea, indexarea anuală a prestaţiilor de 2,8% în 2022, 7,8% în 2023 şi inflaţia decalată de 2 ani, după aceea, urmând regulile actuale de indexare.

În ipoteza că salariile în economie vor creşte mai mult decât inflaţia, este de aşteptat ca adecvarea relativă a beneficiilor să scadă. În timp ce pensia medie brută astăzi reprezintă aproximativ 77% din salariul mediu pe economie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în 2030 şi sub 50% până în 2037.

Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiile militare în trecut (în principal reducerea ratei de înlocuire la 65% şi trecerea la indexarea în funcţie de rata inflaţiei) ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generală sistem, se menţionează în document.

Al doilea scenariu presupune o perioadă de referinţă de 12 luni. Această modificare are un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile şi asupra nivelurilor pensiilor în comparaţie cu scenariul de bază. Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2% în perioada de simulare şi rămân la niveluri similare faţă de valoarea de referinţă pe toată perioada de simulare (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,72% PIB).

Al treilea scenariu presupune o modificare a formulei, astfel încât rata ţintă de înlocuire să scadă la 45% pentru o carieră de 25 de ani în sistem. Acest scenariu ar reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile şi nivelul beneficiilor. Cheltuielile cu pensiile urmează o traiectorie descendentă mai marcată după 2027, ajungând la 0,6% din PIB până în 2047 şi apropiindu-se de 0,5% din PIB până în 2070 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,62% din PIB). Nivelurile relative ale beneficiilor scad mai rapid în acest scenariu, raportul beneficiilor scăzând sub 60% până în 2032 şi sub 40% până în 2047.

Cu toate acestea, adecvarea beneficiului va scădea substanţial, eliminând potenţial economiile de cheltuieli proiectate.

„Până în 2070, rata beneficiilor va converge către cea proiectată pentru sistemul general de pensii datorită ratei de indexare mai scăzute utilizate. Acest lucru poate duce la presiuni sporite de a revizui salariile militare, de a implementa măsuri ad-hoc pentru a ţine evidenţa între salariile din economie şi pensiile militare sau de a schimba regulile de indexare - oricare dintre acestea ar putea elimina economiile proiectate. Aşadar, pe termen lung, acest scenariu nu ar duce la reducerea cheltuielilor pe termen lung”, conform BM.

Scenariul cu numărul 4 evaluează impactul prelungirii perioadei de referinţă pentru calcularea câştigurilor medii de la perioada curentă de 6 luni la o medie pe întreaga carieră. Rezultatele acestei eventuale modificări ar fi similare cu rezultatele menţionate pentru scenariul anterior (rata de înlocuire de 45%). Ca şi în scenariul precedent, cheltuielile cu pensiile scad sub 0,6% din PIB după 2047 şi sub 0,5% după 2068 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,61% din PIB).

De asemenea, raportul mediu al beneficiilor urmează un model foarte asemănător ca în scenariul anterior. Raportul dintre pensia militară medie şi salariul mediu pe economie scade în acest scenariu sub 60% după 2029 şi ajungând la 30% până în 2060, cu prestaţii medii puţin mai mici spre sfârşitul perioadei.

Potrivit datelor Caselor de Pensii Militare, în 2019, cheltuielile cu pensiile militare ajungeau la 8,04 miliarde lei, din care contribuţii plătite ale participanţilor la planul militar de 3,532 miliarde lei, la un număr de 177.063 de beneficiari. Impactul cheltuielilor cu pensiile militare era de 0,76% din PIB. În 2022, la 197.134 de beneficiari, cheltuielile erau de 10,178 miliarde lei, respectiv 0,71% din PIB.

Reforma pensiilor speciale sau de serviciu, inclusiv cele militare, este inclusă în PNRR, iar a treia tranșă de bani europeni depinde de soluționarea acesteia.

Momentan, Comisia Europeană amână livrarea tranșei a doua de bani din PNRR, analizând documentele trimise de Guvern mai târziu decât era necesar. Este vorba despre 3 miliarde de euro. Potrivit informațiilor obținute de Digi24, specialiștii Comisiei Europene analizează inclusiv cum s-au tradus anumite cuvinte din legislație și de ce au fost folosite.

Marcel Ciolacu a spus luni că legea care va reforma sistemul de pensii, fiind vizate mai ales cele speciale, va intra în dezbatere și pentru un vot în Camera Deputaților după ce România va primi raportul Băncii Mondiale cu privire la acest subiect.