Armenia s-ar putea confrunta cu un război cu Azerbaidjanul, dacă nu face un compromis cu guvernul de la Baku şi nu returnează patru sate azere pe care le deţine de la începutul anilor '90, a declarat premierul Nikol Paşinian într-o înregistrare video publicată marţi, relatează Reuters.

Paşinian a făcut aceste declaraţii în timpul unei întâlniri pe care a avut-o, luni, cu locuitorii din zonele de frontieră din regiunea Tavuş din nordul Armeniei, în apropiere de un şir de sate azere părăsite pe care Armenia le controlează de la începutul anilor 1990.

Cele patru sate, care sunt nelocuite de mai bine de 30 de ani, au o valoare strategică pentru Armenia, deoarece se află de-a lungul drumului principal dintre Erevan şi graniţa cu Georgia.

Azerbaidjanul susține că returnarea teritoriilor sale, care includ şi câteva enclave minuscule înconjurate în întregime de teritoriul armean, este o condiţie prealabilă necesară pentru un acord de pace care să pună capăt celor trei decenii de conflict legat de regiunea Nagorno-Karabah, pe care forţele azere au recucerit-o în septembrie anul trecut.

TASS l-a citat pe Paşinian spunându-le rezidenţilor în clipul video care a fost distribuit de guvernul său că eşecul de a ajunge la un compromis cu privire la satele disputate ar putea duce la un război cu Azerbaidjanul „până la sfârşitul săptămânii”. „Ştiu cum s-ar termina un astfel de război”, a adăugat el.

Armenia a suferit o înfrângere majoră în septembrie anul trecut, când forţele azere au recucerit Nagorno-Karabah într-o ofensivă fulgerătoare, ceea ce i-a determinat pe aproape toţi cei aproximativ 100.000 de etnici armeni din această regiune să fugă în Armenia.

Deşi regiunea este recunoscută la nivel internaţional ca teritoriu azer, etnicii armeni din regiune s-au bucurat de o independenţă de facto faţă de Azerbaidjan de la războiul de la începutul anilor 1990.

Azerbaidjanul şi Armenia spun că acum doresc să semneze un tratat de pace oficial, dar discuţiile s-au împotmolit în probleme precum demarcarea graniţei comune de 1.000 km, care rămâne închisă şi puternic militarizată.

Paşinian a semnalat, în ultimele săptămâni, că este dispus să returneze Azerbaidjanului teritorii controlate de Armenia şi a sugerat redirecţionarea reţelei rutiere a Armeniei pentru a evita teritoriul azer. De asemenea, Azerbaidjanul, majoritar musulman, continuă să controleze zone recunoscute la nivel internaţional ca făcând parte din Armenia creştină.

Duminică, dictatorul azer, Ilham Aliev, a declarat că ţara sa este „mai aproape ca niciodată” de o pace cu Armenia, în declaraţii făcute după ce a discutat cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Baku.

Marţi, Stoltenberg a discutat cu Paşinian în Armenia, care este tradiţional o aliată a Rusiei, deşi relaţiile sale cu regimul de la Kremlin s-au deteriorat în ultimele luni, Armenia reproşând Rusiei că nu a reuşit să o protejeze de Azerbaidjan.

Ca urmare, Armenia şi-a orientat politica externă spre Occident, spre nemulţumirea Rusiei, iar oficiali de rang înalt au sugerat că Armenia ar putea într-o zi să solicite aderarea la Uniunea Europeană.

Într-o declaraţie postată marţi pe aplicaţia de mesagerie Telegram, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a sugerat că aprofundarea legăturilor Armeniei cu Occidentul a fost motivul pentru care aceasta trebuie să facă concesii Azerbaidjanului.