România se află primul loc în UE la decese din cauze tratabile, arată datele unui studiu publicat recent de Comisia Europeană şi OCDE, scrie News.ro. Totodată, România are una dintre cele mai reduse speranțe de viață sănătoase, mai arată datele. Dr. Marius Ungureanu a explicat pentru sursa citată că resursele sunt concentrate în sectorul spitalicesc și foarte puţin în asistenţa primară.

Directorul departamentului de Sănătate Publică de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, a vorbit pentru News.ro despre schimbările care ar trebui făcute în sistem în contextul studiului „Health at a Glance: Europe 2024. State of Health in the EU”, publicat recent de Comisia Europeană şi OCDE.

Dr. Ungureanu a explicat că România nu a reuşit însă să inverseze piramida serviciilor de sănătate, concentrate foarte mult în sectorul spitalicesc şi mult mai puţin în asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate.

Medicul se referă şi la „eterna problemă a politizării sistemului de sănătate”.

„Câtă vreme nu vom înţelege că, deşi sănătatea este o decizie politică, influenţa factorului politic trebuie să se limiteze exclusiv la poziţiile care au încărcătură politică, nu vom ajunge nicăieri”, avertizează el.

Principalele cauze ale deceselor din cauze tratabile sunt:

- bolile cardiace ischemice (21%)- cancerul colorectal (14%)- cancerul de sân (10%)- accidentul vascular cerebral (10%)- pneumonia (8%)- hipertensiunea (5%) - diabetul (4%)

La capitolul „decese din cauze prevenibile" suntem pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană, după noi situându-se doar Ungaria şi Bulgaria. La capitolul „morţi din cauze ce pot fi prevenite", în 2021, pe primul loc a fost COVID-19 - 24%, cancer pulmonar – 16%, boli cardiace ischemice – 10%, consumul de alcool- 6%, accidental vascular cerebral – 5%,accidente – 5%, BPOC- 4%, sinucideri – 4%.

Şi din raportul publicat recent ca şi din cele anterioare reiese faptul că în România cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor sunt cele mai scăzute din ţările UE, cu 1632 de euro pe cap de locuitor în 2022, faţă de media UE de 3.533 de euro pe cap de locuitor.

Acelaşi raport mai relevă şi că avem una dintre cele mai reduse speranţe de viaţă sănătoasă din Uniunea Europeană, cu o medie de 57,8 ani sănătoşi, situându-ne pe locul 22 în UE, din 27 de state.

În acelaşi timp, figurăm în top 5 al ţărilor UE cu nevoi de asistenţă medical nesatisfăcute ale pacienţilor, alături de Grecia, Estonia, Finlanda şi Letonia, din motive ce ţin de finanţare, distanţă sau timpi de aşteptare crescuţi.

România printre statele cu cele mai multe paturi de spital din UE, însă cu cei mai puţini pacienţi care au acces la examinări imagistice precum RMN, CT, PET-CT. Totodată, România e pe ultimul loc la screeningul pentru cancer colorectal şi la cel pentru cancer de col uterin şi pe ultimul la numărul de mamografii făcute femeilor cu vârsta între 50 şi 69 de ani.

„Am ajuns aici pentru că..dacă e să ne referim la un element foarte scurt din vechea strategie de sănătate, este vorba despre inversarea piramidei serviciilor de sănătate. Noi avem o piramidă inversată în sensul în care atât activitatea, cât şi resursele sunt preponderent concentrate în sectorul spitalicesc şi foarte puţin în asistenţa medicală primară, medicină de familie, asistenţă medicală comunitară şi ambulator. Şi unul din obiectivele strategiei vechi a fost întoarcerea acestei piramide care din păcate nu a reuşit şi din păcate în continuare suntem acolo”, a precizat Conf. Univ. Dr. Marius Ungureanu.