„Trebuie să luăm şi vom lua precauţii pentru a ne proteja ţara împotriva riscului de atacuri cu drone sau cu rachete”, a declarat cancelarul austriac Karl Nehammer într-un comunicat, invocând „o ameninţare care s-a agravat considerabil”.

Potrivit lui, această decizie nu pune în discuţie neutralitatea Austriei, care nu face parte din NATO, dar este membră a Uniunii Europene din 1995.

„Niciun stat european nu îşi poate asigura singur o apărare eficace a spaţiului său aerian în faţa noilor pericole”, a afirmat cancelarul, în timp ce ministrul apărării, Klaudia Tanner, a salutat „o etapă importantă în istoria” ţării.

Până acum, şi-au arătat interesul faţă de acest viitor „scut al cerului european” 17 state, dintre care 16 membri ai NATO - precum Marea Britanie, ţările baltice, Belgia, Finlanda, Norvegia - şi Suedia, candidată la aderarea la Alianţă.

Este vorba despre a face achiziţii comune pentru a dispune de spectrul complet de sisteme antiaeriene, pe baza Iris-T german pentru raza scurtă de acţiune, Patriot american pentru raza medie şi a sistemului americano-israelian Arrow-3 pentru raza lungă, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Franţa, Italia şi Polonia nu fac parte din iniţiativă, Parisul pledând pentru o apărare antiaeriană suverană, cu echipamente europene.