Franţa, alături de Marea Britanie, doar în UE are cel mai mare număr de musulmani, sunt cunoscute relaţiile tensionate dintre musulmani şi evrei, este foarte prezentă pe fronturile antiteroriste din Orientul Apropiat, are propriile sale acţiuni în Africa, fostele colonii, a jucat un rol proeminent în evenimentele din 2011, îndeosebi în Libia.

Aici se întâlnesc evoluţii care ţin de starea societăţii franceze, este statul occidental cu cel mai puternic partid de extremă dreapta xenofob, care a obţinut un scor redutabil la ultimele alegeri europarlamentare şi se îndreaptă spre o victorie asemănătoare la prezidenţialele de peste doi ani.

Nu e un atac la întâmplare, ca în Marea Britanie sau Spania când au explodat bombe în trenuri, e vorba de un atac dirijat împotriva unei publicaţii care şi-a făcut din discursul critic un program, e o trezire cruntă la realitate pentru că e vorba de o confruntare între islamismul feroce, revanşard şi o voce critică a libertăţii reprezentate de un săptămânal, organ de presă”, a comentat Emil Hurezeanu.