Descoperirile făcute în timpul cercetărilor arheologice preventive de pe amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgenţe Iaşi sunt „unice” şi vor contribui la înţelegerea unei perioade mai puţin cunoscute din preistoria teritoriului României, a declarat Măriuca Vornicu, cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie din cadrul Academiei Române.

Pe şantierul Spital Regional de Urgenţe (SRU) Iaşi au fost descoperite mai multe gropi menajere şi complexe arheologice funerare cu înhumări şi reînhumări din timpul culturii Horodiştea-Erbiceni.

„Aceste complexe sunt de fapt nişte gropi menajere, dar şi nişte complexe funerare în care au fost făcute înhumări şi reînhumări. Gropile menajere sunt importante pentru noi, arheologii, pentru că acolo găsim vestigiile culturii materiale. De exemplu, acolo oamenii preistorici îşi aruncau vasele din lut care se spărgeau, îşi aruncau oasele de la animalele pe care le consumau. Pentru noi, toate acestea conţin informaţii foarte importante, întrucât, în funcţie de decorul de pe vase de pe oalele lor sparte, putem să încadrăm cronologic şi cultural situl respectiv. Avem un arhezoolog care mai apoi determină speciile de animale consumate de oamenii din acea perioadă. Pe lângă gropile menajere, în situl respectiv am mai descoperit şi înmormântări ale unor indivizi care aparţin de cultura Horodiştea-Erbiceni. Cultura aceasta îşi începe evoluţia la mijlocul mileniului IV î.Hr., 3500 î.Hr”, a declarat Măriuca Vornicu, cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie din cadrul Academiei Române, filiala Iaşi, care este totodată şi responsabilul ştiinţific de pe şantierul SRU Iaşi, potrivit Agerpres.

Ea a arătat că Horodiştea-Erbiceni este o cultură foarte puţin cunoscută în România, dar are analogii în Republica Moldova şi Ucraina, şi evoluează pe acelaşi areal pe care a existat şi cultura Cucuteni.

„La noi, cultura Horodiştea-Erbiceni e foarte puţin cunoscută. Mai mult de atât, tot ce am descoperit aici, pe situl de la Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi, este unic, întrucât în România nu avem încă atestate înhumări şi reînhumări de mai mulţi indivizi într-o singură groapă. Ceea ce investigăm noi acum este unic şi inedit şi ne va ajuta să înţelegem ritualul lor funerar. Acum cercetăm arheologic groapa respectivă cu oseminte umane, dar ulterior vor interveni antropologii pentru a studia oasele respective. Ei ne vor spune de la câţi indivizi aparţin, vor determina sexul, vârsta la care au murit acei indivizi, dacă au avut diverse patologii. Ştim că în Republica Moldova şi Ucraina, unde a existat cultura Horodiştea-Erbiceni, în varianta Gorodsk-Usatovo, există şi morminte colective, şi morminte singulare. Ştim că îi înhumau pe oameni în gropi cu inventar mult. Noi nu avem aproape deloc inventar în mormintele cercetate”, a explicat Măriuca Vornicu.

Arheologul a precizat că în spatele muncii de teren va fi şi mai multă muncă de laborator.

„După munca de teren avem şi mai mult de muncă pentru a analiza osemintele şi obiectele găsite. Toate datele pe care le adunăm de pe teren vor fi apoi analizate în etapa a doua a cercetării, care se va desfăşura în birou şi laborator. De exemplu, decorul şi formele ceramicii vor fi analizate pentru a afla din ce perioadă anume a culturii Horodiştea-Erbiceni aparţin, iar oalele descoperite vor fi trimise pentru a fi datate prin analiza izotopilor de C14”, a precizat Măriuca Vornicu.

Ea a explicat că această cultură, Horodiştea Erbiceni, s-a dezvoltat într-o perioadă în care, din zona nord-est pontică, au venit triburile care adus cu ele Epoca Bronzului.

„Triburile de călăreţi care aduc cu ei o altă civilizaţie, cu alte obiceiuri alimentare, vin cu o ceramică mai slabă calitativ decât în cultura Cucuteni, dar, totodată, aduc unele inovaţii. (...) Ei remodelează total lumea veche, sunt mai mobili, spre deosebire de cucutenieni, care erau sedentari. Ei au genetic alt profil faţă de cucutenieni. Vin alte populaţii care le înlocuiesc sau asimilează pe cele vechi care existau în Europa. Remodelează total lumea veche. Cu toate astea, în România această cultură a fost foarte puţin cercetată, rămânând încă o enigmă care aşteaptă să fie descifrată”, a punctat Măriuca Vornicu.

Potrivit cercetătoarei, lucrările din situl arheologic nu vor întârzia sau afecta lucrările de construcţie a Spitalului Regional de Urgenţe Iaşi.

„Şantierul arheologic de la SRU nu va întârzia lucrările. Cea mai mare parte a sitului e cercetat. Noi ne apropiem de partea finală a cercetării. Noi am cercetat peste 30 de complexe arheologice, dintre care în trei gropi erau înhumaţi şi reînhumaţi cel puţin 14 indivizi”, a adăugat Vornicu.

Directorul Agenţiei de Dezvoltare a Infrastructurii pentru Sănătate (ANDIS), Adrian Popa, a anunţat, luni, prin intermediul unei postări pe reţele de socializare, că în cadrul cercetărilor arheologice de pe amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgenţă din Iaşi, cercetătorii Institutului de Arheologie al Academiei Române, filiala Iaşi, au descoperit mai multe complexe datând din preistorie.

Directorul ANDIS a declarat, pentru Agerpres, că descoperirile arheologice nu vor afecta continuarea lucrărilor la SRU Iaşi.