Aliații Ucrainei primesc semnale că președintele Volodimir Zelenski s-ar putea pregăti să adopte o abordare mai flexibilă în timp ce caută modalități de a contribui la încetarea războiului cu Rusia, potrivit unor oficiali apropiați de NATO, scrie Bloomberg.
Liderul ucrainean a întărit public principalele cerințe ale Kievului privind încetarea războiului, inclusiv retragerea completă a forțelor ruse de pe teritoriul ocupat de acestea și aderarea Ucrainei la NATO. Săptămâna aceasta, Zelenski a exclus din nou „negocierea” suveranității sau teritoriului ucrainean.
Dar, în condițiile în care Ucraina, lovită de război, se apropie de cea de-a treia iarnă de război, iar sprijinul occidental dă semne de slăbiciune și nu se întrevede o încetare a conflictului, oficialii ucraineni au semnalat că sunt pregătiți să recunoască faptul că ar trebui să intre în joc o soluție finală, au declarat oficialii, cu condiția să nu fie numiți, deoarece discuțiile au loc cu ușile închise.
Schimbarea de atitudine urma să fie testată sâmbătă, în Germania, în cadrul unei reuniuni găzduite de președintele Joe Biden cu Zelenski și alți aliați occidentali. Liderul american a amânat călătoria din cauza că țara sa este lovită de uraganul Milton, reuniunea de la baza aeriană Ramstein fiind amânată.
În cadrul reuniunii, președintele ucrainean urmărește să obțină sprijinul aliaților pentru cel mai recent „plan de victorie” al său, care presupune „pași clari și specifici pentru un sfârșit just al războiului”. În timp ce acest plan a avut parte de o primire călduță atunci când Zelenski l-a informat pe Biden și pe alți aliați în SUA luna trecută, președintele a trimis consilieri de top înapoi la Washington în această săptămână pentru a lucra la detaliile schiței.
Oficialii americani au cerut Kievului să formuleze o foaie de parcurs cu ceea ce are nevoie până anul viitor, inclusiv hardware militar, ajutor pentru dezvoltare industrială și sprijin financiar, potrivit unui oficial familiarizat cu discuțiile. Zelenski a declarat că va dezvălui toate detaliile planului odată ce consultările cu aliații vor fi finalizate.
„Îi invităm pe partenerii noștri să definească modul în care își imaginează sfârșitul acestui război, locul Ucrainei în arhitectura globală de securitate și măsurile comune care pot conduce acest război spre o concluzie”, a declarat Zelenski luni.
Pentru a fi siguri, niciun oficial nu s-a referit la concesii explicite. Zelenski a respins cu fermitate orice discuție privind cedarea de teritorii. Guvernul ucrainean a negat săptămâna trecută că ministrul de externe Andri Sîbiha ar fi discutat despre „compromisuri teritoriale” în timpul întâlnirilor de luna trecută de la Organizația Națiunilor Unite.
Cu toate acestea, presiunea din partea aliaților a crescut pentru un plan mai concret care să ia în considerare modul în care războiul de doi ani și jumătate s-ar putea încheia. Un impas pe câmpul de luptă, bugetele tensionate în Occident și, mai presus de toate, rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA din noiembrie s-au aliniat pentru a-i determina pe aliați să analizeze mai atent un sfârșit negociat al conflictului.
Deoarece Kievul nu a dezvăluit încă toate detaliile planului său, un oficial a speculat că oficialii ucraineni ar putea folosi un element de ambiguitate strategică care le-ar oferi spațiu de mișcare mai departe.
Un element central al oricăror discuții viitoare va fi apartenența Ucrainei la NATO, o problemă care divizează aliații Ucrainei. Biden este presat să adreseze o invitație explicită Kievului de a adera la alianță, au declarat oficialii. Și, deși este puțin probabil ca președintele SUA să facă acest lucru, o astfel de ofertă este privită ca o potențială monedă de schimb pentru orice negocieri care implică Kremlinul.
Potrivit unui oficial familiarizat cu discuțiile de la NATO, orice altceva în afara unei aderări depline ar pune Ucraina pe picior greșit în ceea ce privește negocierile de încetare a focului, adăugând că garanții de securitate bilaterale solide, în special cu SUA, ar echivala cu o aderare de facto a Ucrainei.
Oficialul a declarat că, din moment ce Rusia consideră aderarea la NATO drept o soluție de neconceput, nu era clar ce fel de formulă ar putea aduce toate părțile la masa negocierilor.
Candidata democrată la președinție Kamala Harris a refuzat să spună dacă va sprijini demersul Ucrainei de a adera la NATO dacă va fi aleasă, dar a afirmat că Kievul trebuie să facă parte din orice negociere a SUA cu Vladimir Putin privind încheierea conflictului în curs.
Între timp, Donald Trump, candidatul republican, a promis că va pune capăt războiului în curând dacă va reveni la Casa Albă, și nu neapărat în condițiile Kievului. Aliații europeni au considerat că o a doua președinție Trump ar pune în pericol viitorul ajutor american acordat Ucrainei.
Pentru Europa, constrângerile fiscale adaugă, de asemenea, presiune. Guvernul cancelarului german Olaf Scholz a alocat mai puține fonduri în bugetul de anul viitor, bazându-se în schimb pe un plan complex de obținere a finanțării împrumuturilor din activele înghețate ale băncii centrale ruse. Franța este confruntată cu propriul deficit în creștere.
Dincolo de Occident, Kievul s-a confruntat cu o cerere - în special din partea așa-numitului Sud Global - de a urmări mai activ un proces de pace care să includă Rusia. Planul lui Zelenski de a izola Moscova prin asigurarea sprijinului unor țări precum China, India și Brazilia a stagnat pe fondul insistenței ca Kremlinului să i se acorde un loc la masă.