Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) acuză un „genocid tăcut împotriva maghiarilor” după publicarea rezultatelor provizorii ale recensământului populației. Datele culese de Institutul Național de Statistică arată că numărul locuitorilor care s-au declarat de etnie maghiară este puțin peste un milion, în scădere cu 225.000 față de recensământul din 2011. Pe de altă parte, președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că „nu există motive de sărbătoare, dar nici de panică”, deoarece aproape 2,5 milioane de cetățeni nu și-au declarat etnica, deci numărul maghiarilor este mai mare în realitate.

Comunitatea etnică maghiară din Transilvania a pierdut o cincime din populaţia sa de la ultimul recensământ, susține Alianța Maghiară din Transilvania, care raportează rezultatele provizorii ale recensământului de anul trecut (1.002.151 de maghiari) la cele ale recensământului precedent, din 2011 (1.227.623 de maghiari). Scăderea este de 225.000 de oameni.

„Pentru a înţelege mai bine gravitatea situaţiei, scăderea populaţiei este aproximativ la fel de mare ca şi când ar fi dispărut întreaga populaţie maghiară din judeţul Harghita, unde trăiesc cei mai mulţi etnici maghiari”, se arată într-un comunicat AMT, potrivit Hirado.

„Putem (și trebuie) să spunem clar: pierderea de vieți a maghiarilor din Transilvania este dramatică, iar cifrele arată eficiența genocidului tăcut împotriva maghiarilor pe timp de pace”, se mai afirmă în comunicat.

AMT, alianță formată prin fuziunea Partidului Popular Maghiar şi Partidul Civic Maghiar, subliniază că rata şi proporţia declinului demografic s-a accelerat constant în ultimele trei decenii, iar populaţia maghiară din România a scăzut în total cu peste 620.000 de persoane, faţă de primul recensământ de după Revoluţie, din 1992.

„Acest lucru înseamnă că în trei decenii am pierdut aproape 40% din membrii comunităţii noastre”. Astfel, numărul maghiarilor din Transilvania şi din Partium a scăzut la nivelul anilor 1850. AMT avertizează că, dacă nu se schimbă nimic, maghiarii din Transilvania, care cândva erau factori constitutivi, ar putea ajunge încă în acest secol la sfârşitul istoriei lor veche de peste un mileniu.

Potrivit AMT, pierderea dramatică de populaţie nu se datorează doar situaţiei economice şi educaţiei precare a maghiarilor în comparaţie cu media naţională, ci se datorează şi crizei generale de valori care rezultă din practica politică defectuoasă de a subordona toate problemele locale şi naţionale – cruciale pentru păstrarea identităţii comunitare – succesului electoral pentru Parlamentul de la Bucureşti şi aspectelor de comunicare ale campaniei electorale continue, se mai arată în document.

Preşedintel UDMR, Kelemen Hunor, consideră că declinul demografic afectează în proporţii aproximativ egale pe maghiari şi pe români și durează de 32 de ani. În opinia sa datele preliminare oferă o imagine realistă a situaţiei maghiarilor din România.

„Suntem peste un milion de oameni şi nu putem vorbi de o scădere de aproximativ 250.000, deoarece aproape 2,5 milioane de cetăţeni nu şi-au declarat naţionalitatea, iar printre aceştia proporţia maghiarilor este cu siguranţă la fel ca în cazul celor care şi-au declarat naţionalitatea, prin urmare legea numerelor mari se aplică şi aici. Cred că suntem cu mult peste un milion”, a declarat Hunor Kelemen, potrivit site-ului Maszol.ro, preluat de Hirado.

Potrivit preşedintelui UDMR, „nu există motive de sărbătoare, dar nici de panică”. El a subliniat că „această comunitate vrea să trăiască în Transilvania, îşi vede viitorul aici, este o comunitate puternică şi este capabilă să se menţină. Trebuie să i se ofere condiţiile necesare pentru a se menţine, inclusiv cadrul instituţional pentru păstrarea identităţii”.

„Nu cred că, pe baza datelor preliminare, ar trebui să fim pesimişti şi nici că am avea motive pentru a sărbători, cred că ar trebui să privim situaţia noastră în mod realist şi să construim pe această bază un viitor pentru cei peste un milion de oameni care trăiesc în Transilvania”, a mia declarat preşedintele UDMR.

El a subliniat că merită să examinăm şi piramida vârstelor populaţiei, pentru că este clar că întreaga populaţie îmbătrâneşte, iar acest lucru este evident valabil şi pentru comunitatea maghiară din România.

Populația României este de 19.053.815 persoane, potrivit datelor provizorii ale recensământului din acest an, publicate de Institutul Național de Statistică. Peste jumătate din populație, 52,2%, trăiește la oraș. De asemenea, datele INS arată că procesul de îmbătrânire a populației s-a adâncit, comparativ recensământul din 2011.

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populația rezidentă a României).

S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%).

Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%).